1811-1886 Franz LISZT a fost un compozitor maghiar şi unul dintre cei mai mari pianişti din toate timpurile (un Paganini al pianului, un idol pentru public). A scris Rapsodiile Ungare, ca şi o Rapsodie Română pentru pian (cunoscută ca Rapsodia ungară nr. 20 în sol minor, S.242-20). Să mai adăugăm că L. a transcris pentru pian foarte multe lucrări ale altor compozitori (Mozart, simfoniile lui Beethoven, Paganini, lieduri de Schubert, etc.). Despre vizita sau vizitele lui L. în Ţările Române puteţi citi aici; redau un fragment edificator:
Liszt a ajuns la Bucuresti la 16 decembrie 1846 si a fost intampinat de calareti purtatori de faclii, imbracati in costume de gala, care l-au insotit pana la palatul banului Mihail Dimitrie Ghica. Imbracat in straie turcesti si impodobit cu bijuterii, banul il saluta pe compozitor in sala de primire si-l invita sa se aseze langa el pe divanul turcesc acoperit cu covoare scumpe. Initial, Liszt trebuia sa dea un singur concert la Bucuresti, la 22 decembrie 1846. Acesta s-a desfasurat in sala Momolo, care putea primi 300 de spectatori, dar sala s-a dovedit neincapatoare, desi un bilet costa doua monezi de aur. In program au figurat fantezii dupa melodii de opere cunoscute, piese de Chopin si Weber si variatiuni pe melodii unguresti. Succesul a fost atat de rasunator, incat domnitorul Gheorghe Bibescu l-a rugat sa mai dea un concert pentru curtea domneasca. Acesta a avut loc la 31 decembrie 1846, la palatul domnitorului. In afara programului mentionat anterior, Liszt a prezentat si variatiuni pe doua melodii romanesti. El a mai dat si un al treilea concert, dupa ce, in “Curierul romanesc”, Cezar Bolliac a amintit ca biletele au fost prea scumpe si la concert n-au putut veni decat cei bogati. Liszt a dat ascultare cererii publicului si a mai cantat la un concert unde intrarea a fost gratuita. De la Bucuresti, compozitorul a plecat la Iasi. Aici a fost intampinat si gazduit de Alecu Bals, boier amator de literatura si arta, cu un salon literar. Aici, Liszt a facut cunostinta cu intelectualii de frunte ai Moldovei, in primul rind cu Gheorghe Asachi si Costache Negri. Ca si la Bucuresti si la Iasi, compozitorul a dat trei concerte, primul la palatul lui Alecu Bals, celelalte la Teatrul Nou (Teatrul National de mai tarziu), cel de-al treilea fiind, de asemenea, gratuit. Fondurile au fost destinate saracilor. Prima piesa a concertului a fost “Uvertura Moldova” a compozitorului moldovean A. Flechtenmacher, iar la sfarsit Liszt a interpretat variatiuni pe hore si muzica populara moldoveneasca. Succesul a fost imens. Domnitorul Dimitrie Sturdza a batut o moneda de aur comemorativa in cinstea evenimentului. Legenda spune ca Liszt l-ar fi cunoscut si pe Vasile Alecsandri, care l-ar fi invitat pe mosia lui de la Mircesti. Aici ar fi petrecut mai multe zile, s-ar fi intalnit cu Barbu Lautaru, caruia i-a spus ca este un artist pe care Dumnezeu l-a inzestrat cu un mare talent. Dar cercetarile de mai tarziu au indicat ca Liszt l-a cunoscut pe Barbu Lautaru in timpul turneului sau din Iasi, iar pe Vasile Alecsandri, care in ianuarie 1847 se afla in Italia, abia in primavara lui 1847, cand a revenit la Iasi, intorcandu-se din Ucraina.
Ascultăm din Rapsodiile ungare în aranjament pentru orchestră, Nr. 2 in do diez minor (după v. pian Nr. 12), S. 359-2
https://discipulussimplex.wordpress.com/wp-content/uploads/2010/08/lis359.pdf
Ascultăm Concertul 1 pentru pian şi orchestră în mi bemol majos S. 124, în 4 mişcări scurte, total cca. 20 minute:
https://discipulussimplex.wordpress.com/wp-content/uploads/2010/08/lis124.pdf
Dintre transcrierile pentru piano solo, ilustrăm cu Simfonia nr.7; p. 3, scherzo, de Beethoven (S.464), La Campanella (Grandes Etudes de Paganini nr. 3; S.141) şi Rigoletto-Paraphrase (Verdi), S. 434.
https://discipulussimplex.wordpress.com/wp-content/uploads/2010/08/lis464.pdf
https://discipulussimplex.wordpress.com/wp-content/uploads/2010/08/lis141.pdf
https://discipulussimplex.wordpress.com/wp-content/uploads/2010/08/lis434.pdf
************************************************************
< 65: Chopin [valsuri etc.] *** 67: Liszt [pian solo] >
Disclaimer: No copyright infringement was intended. The musical samples have a lower sound quality (<85 kbps) and are included for illustrative purposes only. However, should anyone feel diferently about any file, I will remove the link.
Mai dedicăm un episod lui Brahms, în care vom ilustra compoziţiile pentru voce (lied, cor şi orchestră).
Din frumoasa operă brahmsiană pentru pian solo, să ascultăm astăzi a treia baladă, intermezzo, allegro din
Astăzi continuăm călătoria prin muzica lui Brahms cu muzica orchestrală. Aceasta conţine patru simfonii, o serie de Variaţii simfonice pe o temă de Haydn, două serenade şi două uverturi. Începem cu p. 1 allegro non troppo din 
1833-1897 Johannes 
1819-1896 Clara 
1813-1901 Giuseppe 
Opera lui W. este dramă muzicală. Soliştii operei wagneriene sunt specializaţi în interpretarea ei (necesită forţă dramatică şi tehnică).
1813-1883 Richard 
Discipulus Simplex 