De ce ar ține Dumnezeu cu Steaua?

Cei care urmăresc evenimentele sportive îi văd deseori pe jucători sau atleți făcându-și semnul crucii înaintea începerii unei competiții, înaintea încercării de a realiza ceva deosebit în cadrul evenimentului, sau după ce l-au realizat. Vom nota de la început că a te ruga la Dumnezeu pentru păstrarea sănătății este firesc. Dacă gestul este însoțit doar de acest gând, el este pe deplin acceptabil.

Nu arareori, însă, auzim păreri ale celor implicați care își doresc victoria, „dacă va vrea Dumnezeu”. Sau, dacă au obținut-o, este pentru că așa „a vrut Dumnezeu”.

Vai! Are Dumnezeu echipe sau sportivi preferați?

[ citeşte mai departe ]

Wrestling, un show păcătos

Mă întreabă nepoțelul de nici 12 ani care e wrestlerul meu preferat, iar eu îi răspund, cu un aer de cunoscător, în glumă: Bigshow.

Ah, îmi spune, înfocat, nu mai știe pe nimeni să fie fan al acestui colos – chiar? – prietenii sau colegii lui sunt fani Cena, ori fani Orton… Mă uit la el cu o sprânceană ridicată, având bagajul de cunoștințe a unui zapper moderat, și-mi zic că mă așteaptă o discuție care mă depășește, dar mă și neliniștește.

citește mai departe

Călătorie audio prin muzica clasică 82: Brahms [vocal]

Mai dedicăm un episod lui Brahms, în care vom ilustra compoziţiile pentru voce (lied, cor şi orchestră).

Din Cele patru cântece grave (Vier ernste Gesänge) pentru voce şi pian, op. 121, scrise în memoria Clarei Schumann, îl ascultăm pe primul:

Să ascultăm acum cunoscutul Cântec de leagăn, nr.4 din Cele 5 cântece op. 49:

Requiemul german nu este o reprezentare a missei pentru cei adormiţi, ci o ilustrare a unor texte selectate din Biblia lui Luther. Încheiem ilustrarea creaţiei lui Brahms cu prima mişcare, Fericiţi cei ce plâng („Selig sind, die da Leid tragen”):

************************************************************

81: Brahms [pian solo] *

Călătorie audio prin muzica clasică 81: Brahms [pian solo]

Din frumoasa operă brahmsiană pentru pian solo, să ascultăm astăzi a treia baladă, intermezzo, allegro din Cele patru balade, op. 10:

Urmăm cu Rapsodia în si minor, op. 79, nr.1:

Apoi Balada în sol minor din Cele şase piese pentru pian, op 118, nr. 3:

Închidem cu prima mişcare, allegro energico, în fa diez minor, a Sonatei pentru pian nr. 2, op. 2:

************************************************************

80: Brahms [cameral]82: Brahms [vocal] >

Călătorie audio prin muzica clasică 80: Brahms [cameral]

Ascultăm azi fragmente din muzica de cameră. Din Sonata pentru violoncel nr. 2 în fa op. 99, iată p.4 allegro molto:

P. 3 adagio din Trio nr. 1 în si major op. 8:

Urmăm cu prima parte a valorosului Cvintet pentru clarinet (şi cvartet de coarde) în si minor, op. 115:

În încheiere, p.3 un poco presto e con sentimento a Sonatei pentru vioară nr. 3 în mi minor op. 118:

************************************************************

79: Brahms [orchestral]81: Brahms [pian solo] >

Călătorie audio prin muzica clasică 79: Brahms [orchestral]

Astăzi continuăm călătoria prin muzica lui Brahms cu muzica orchestrală. Aceasta conţine patru simfonii, o serie de Variaţii simfonice pe o temă de Haydn, două serenade şi două uverturi. Începem cu p. 1 allegro non troppo din Simfonia a 2-a în re major op. 73 (1877) şi p. a 3-a allegretto grazioso din Simfonia a 3-a în fa major op. 90 (1883)

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/12/bra73.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/12/bra90.pdf

Din Variaţii pe o temă de Haydn, op 56a ascultăm p. 1 Thema. Chorale St. Antoni. Andante:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/12/bra56.pdf

Încheiem cu primul dintre Dansurile maghiare în varianta orchestrată, WoO1 #1 în sol minor (adaptarea unor dansuri populare):

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/12/bra1.pdf

************************************************************

78: Brahms [concerte]80: Brahms [cameral] >

Disclaimer: No copyright infringement was intended. The musical samples have a lower sound quality (<85 kbps) and are included for illustrative purposes only. However, should anyone feel diferently about any file, I will remove the link.

 

Călătorie audio prin muzica clasică 78: Brahms [concerte]

1833-1897 Johannes BRAHMS a fost un mare compozitor german. Pianist la început, nu este recunoscut şi în calitate de compozitor, în principal datorită ideilor opuse unui Liszt sau Noii Şcoli germane. S-a făcut remarcat în cele din urmă la Viena, unde s-a stabilit din 1868, după Recviemul german, primele două simfonii, concertul de vioară, liedurile opp 69-72 şi Trio-ul în do major. A compus în linie clasică (romantică dar ne-wagneriană), fiind în general recunoscut drept urmaşul de drept al lui Beethoven (mai ales prin cele 4 simfonii). O legătură specială cu Robert şi Clara Schumann.

Astăzi propun audiţii din muzica instrumentală de concert, care cuprinde capodopere precum Concertul #1 pentru pian în re minor op 15 (gândit iniţial ca o simfonie, ceea ce aproape a şi rămas) Concertul #2 pentru pian în si bemol major op 83 , Concertul pentru vioară în re major op. 77 sau Dublu Concert pentru vioară şi violoncel în la minor op. 102. Ascultăm din concertele pentru pian (f. dificile pentru pianist), p.1, maestoso, din Concertul #1 şi p. a 2-a, alegro appassionato, din Concertul #2:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/12/bra15.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/12/bra83.pdf

din Concertul pentru vioară ascultăm p. 3, allegro giocoso, ma non troppo vivace, iar din Dublu concert, p. 3, vivace non troppo:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/12/bra77.pdf https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/12/bra102.pdf

************************************************************

77: Bruckner79: Brahms [orchestral] >

Disclaimer: No copyright infringement was intended. The musical samples have a lower sound quality (<85 kbps) and are included for illustrative purposes only. However, should anyone feel diferently about any file, I will remove the link.

 

Bibliografia Sf. Maxim Mărturisitorul adusă la zi

Pentru că tot se află la Iaşi mâna mărturisitoare a Sf. Maxim, m-am gândit să semnalez că Prof. Peter van Deun de la Univ. Leuven a publicat recent completarea bibliografiei sale exhaustive ce cuprinde cercetarea dedicată Sf. Maxim Mărturisitorul, apărută ca

Développements récents des recherches sur Maxime le Confesseur (1998-2009)

în volumul pe 2009 al revistei Sacris Erudiri, accesibil cu plată aici.

Bibliografia completă de la începuturi până la 1997 este oferită online aici.

Cele mai tari 50 seriale (empireonline)

Link

Mă bucură prezenţa tuturor serialelor pe care le apreciez: Seinfeld, Sopranos, The Wire, Deadwood, 24, ER, Prison Break, Star Trek TNG, Only Fools and Horses… poate şi Dexter sau Friends. În topul meu ar mai fi intrat M*A*S*H şi Jeeves and Wooster.

Nu înţeleg prezenţa (pe locul 2!) a lui Buffy ori pe cea a lui Angel sau Scrubs, nici absenţa serialelor MASH sau Yes, minister. Poate şi Oz. În locul unui serial ca Sex and the City aş fi pus unul ca Ally McBeal. Surpriză sau nu, lipsesc favoritele româneşti… Sclava Isaura, Pasărea Spin sau, mai ales, Dallas 🙂

My top 7: Seinfeld, Star Trek TNG, Sopranos, The Wire, Deadwood, 24, ER.

Călătorie audio prin muzica clasică 77: Bruckner

1824-1896 Anton BRUCKNER a fost un compozitor austriac, cunoscut îndeosebi pentru cele 9 simfonii ample (fapt care îl alătură, în percepţia melomanului, lui Mahler). A mai compus muzica sacră, B. fiind un om profund religios. Ca fapt divers: a fost unul dintre favoriţii lui Celibidache. Ascultăm:

(1) Simfonia nr. 7 în mi major, adagio (scris pt. sfârşitul iminent al lui Wagner):

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/10/bru7.pdf

(2) Simfonia nr. 9 în re minor (dedicată Iubitului Dumnezeu), p.1 Feierlich, misterioso:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/10/bru9.pdf

(3) Psalmul 150 pentru soprană, cor şi orchestră:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/10/bru150.pdf

************************************************************

76: Smetana, Gottschalk, Borodin78: Brahms [concerte] >

Disclaimer: No copyright infringement was intended. The musical samples have a lower sound quality (<85 kbps) and are included for illustrative purposes only. However, should anyone feel diferently about any file, I will remove the link.

 

Călătorie audio prin muzica clasică 76: Smetana, Gottschalk, Borodin

1824-1884 Bedrich F. SMETANA a fost un compozitor ceh, precursor al lui Dvorak (naţionalist). Este cunoscut pentru ciclul Ma vlast (Patria mea) şi pentru opera Mireasa pierdută. A compus, de asemenea, muzică de cameră. La nivel general este recunoscut prin partea a 2-a a ciclului Ma vlast, intitulată Vltava:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/sme.pdf

1829-1869 Louis Moreau GOTTSCHALK a fost un pianist şi compozitor american. A compus mai ales muzică orchestrală şi pentru pian. Cunoscut pentru ritmurile unor BamboulaLe bananierThe Banjo etc. Să ascultăm vesela Manchega (étude de concert), op. 38:

1833-1887 Alexandr BORODIN a fost un compozitor rus de origine georgiană. De fapt, a fost un chimist de renume, iar muzica a rămas un hobby. Pe scurt, de pe wikipedia.ro: „Alături de Balakirev, Rimski-Korsakov, Musorgski și Cui, Borodin a făcut parte, din așa-numitul „Grup al celor Cinci„, care a stat la bazele școlii muzicale naționale ruse, din cea de-a doua jumatate a secolului XIX. În lucrările sale, Borodin și-a îndreptat atenția asupra filonului epic și istoric. Cel mai elocvent exemplu este opera „Cneazul Igor”, compusă pe un libret propriu în 1869″. A mai compus simfonii şi două cvartete pentru coarde. Ascultăm din Cneazul Igor, cavatina de mezzosoprană, „The light of day fades” («Меркнет свет дневной») şi încheiem cu minunata p. a 3-a, Nocturna, din Cvartetul al 2-lea pentru coarde:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/bor.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/bor2.pdf

************************************************************

< 75: J. Strauss fiul77: Bruckner >

Disclaimer: No copyright infringement was intended. The musical samples have a lower sound quality (<85 kbps) and are included for illustrative purposes only. However, should anyone feel diferently about any file, I will remove the link.

Călătorie audio prin muzica clasică 75: J. Strauss fiul

1825-1899 Johann STRAUSS II (fiul) a fost un compozitor vienez de dansuri bogat orchestrate (regele valsului) şi de operetă (Liliacul). Deşi considerată „light”, compoziţia lui S. nu este lipsită de geniu muzical.

Povestea spune că Brahms, fiind rugat de soţia lui Strauss să-i dea un autograf pe evantai, a scris, în loc de câteva note muzicale dintr-una dintre compoziţiile lui, cum era obiceiul, câteva note din Dunărea albastră, adăugând cuvintele: „Din nefericire, nu de Brahms”.

Să ascultăm câteva dintrele piese f. celebre: An der schönen blauen Donau (Dunărea albastră), Kaiserwalzer (Valsul împăratului), Morgenblätter (Ziare de dimineață), Tritsch-Tratsch-Polka şi Frühlingsstimmen op. 410 (Voci de primavară):

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/strd.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/strk.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/strz.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/strt.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/strf.pdf

************************************************************

< 74: Franck, Vieuxtemps, Lalo * 76: Smetana, Gottschalk, Borodin >

Disclaimer: No copyright infringement was intended. The musical samples have a lower sound quality (<85 kbps) and are included for illustrative purposes only. However, should anyone feel diferently about any file, I will remove the link.

Călătorie audio prin muzica clasică 74: Franck, Vieuxtemps, Lalo

Astăzi vin la rând trei compozitori adoptaţi ca „francezi”.

1822-1890 César FRANCK a fost un compozitor de muzică diversă, dar şi organist şi pianist. A fost, de asemenea, profesor. A compus muzică orchestrală, de cameră şi pentru pian, multe într-un arhitectură ciclică. Vom asculta p. a 2-a, allegretto, din cunoscuta Simfonie în re minor şi, ultima mişcare, allegretto poco mosso, din Sonata pentru vioară şi pian în do major (compusă pentru violonistul Eugène Ysaÿe), care este interpretată uneori şi la violoncel:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/fra1.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/fra2.pdf

1820-1881 Henri VIEUXTEMPS a fost un compozitor şi violonist belgian. A concertat in SUA şi mai ales în Rusia, unde a trăit o vreme. Este cunoscut pentru cele 7 concerte pentru vioară, însă a compus multe alte piese pentru vioară, violă etc. Vom asculta începutul celui mai cunoscut concert pt. vioară, Concertul nr. 5 în la minor, op. 37:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/vie.pdf

1823-1892 Édouard LALO a fost un compozitor de origine spaniolă. Violonist şi violoncenist, a compus mai ales pentru acest instrumente, dar şi muzică de cameră sau vocală, ca şi o operă. Este îndeosebi asociat cu Simfonia spaniolă (în fapt, un concert pentru vioară şi orchestră, cu „motive” spaniole, scris pentru marele Pablo de Saraste). Vom încheia acest episod al călătoriei începutul acestei lucrări binecunoscute, p. 1 allegro non troppo:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/lal.pdf

************************************************************

< 73: Offenbach, C. Schumann * 75: J. Strauss fiul >

Disclaimer: No copyright infringement was intended. The musical samples have a lower sound quality (<85 kbps) and are included for illustrative purposes only. However, should anyone feel diferently about any file, I will remove the link.

Călătorie audio prin muzica clasică 73: Offenbach, C. Schumann

1819-1880 Jacques OFFENBACH a fost un compozitor francez de origine germană, bine cunoscut pentru genul muzical intitulat operetă. Un idol al contemporanilor săi parizieni, O. a şocat prin frivolitate partea mai conservatoare a societăţii (incl. a lumii muzicale). A fost un adversar al muzicii compatriotului Wagner şi a fost dispreţuit la rându-i de un critic de mărimea lui Berlioz. Vom asculta uverturile operei bufe Orfeu în infern şi a singurei opere dramatice, Povestirile lui Hoffmann, ca şi a baletului Fluturele:

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/offo.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/offh.pdf https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/offf.pdf

1819-1896 Clara SCHUMANN a fost o pianistă şi compozitoare germană. Născută Wieck, a fost soţia lui Robert Schumann. A fost în primul rând o pianistă de mare calibru. Ca şi soţul ei, a fost foarte la curent cu lumea muzicală a vremii. A dispreţuit muzica lui Wagner şi l-a încurajat pe Brahms. Clara a compus numai până la vârsta de 36 de ani, apoi a abandonat compoziţia considerând că nu are talent şi, ca femeie, oricum ar fi fost puţin probabil să reuşească: „I once believed that I possessed creative talent, but I have given up this idea; a woman must not desire to compose — there has never yet been one able to do it. Should I expect to be the one?” Epoca nostră o ia destul de mult în serios, fiind considerată prima femeie notabilă din sfera muzicii culte.

Vom asculta partea a 3-a Finale. Allegro non troppo; allegro molto a Concertului pentru pian în la minor, op. 7 (la 16 ani, în 1836, cu ajutorul lui Robert Schumann) şi prima dintre cele Drei romanzen für pianoforte und violine, Op. 22 (1855) dedicate partenerului ei de scenă, marele violonist Joseph Joachim.

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/shu_p.pdf

https://discipulussimplex.files.wordpress.com/2010/09/shu_v.pdf

************************************************************

< 72: Gounod, Suppé * 74: Franck, Vieuxtemps, Lalo >

Disclaimer: No copyright infringement was intended. The musical samples have a lower sound quality (<85 kbps) and are included for illustrative purposes only. However, should anyone feel diferently about any file, I will remove the link.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: