Fotie în limba română, recenzie de O. Sferlea

Dintr-o vreme într-o vreme

Bifolium

mistagogia_duhului_sfant

RECENZIE | Fotie al Constantinopolului. Mistagogia Duhului Sfânt și Exegeze la Evanghelii. Traducere de Oana Coman, studiu introductiv și tabel cronologic de Ionuț-Alexandru Tudorie, note explicative de Oana Coman, Ionuț-Alexandru Tudorie și Adrian Muraru, ediție îngrijită de Adrian Muraru. Tradiția creștină 15; Polirom: Iași, 2013.[1]

În cultura teologică românească, Sfântul Fotie al Constantinopolului a rămas celebru în special pentru a fi fost protagonistul unuia dintre cele mai tensionate episoade consumate între patriarhia de Constantinopol și cea a Romei, anume ruptura dintre anii 866 și 880, însoțită de anatematizări reciproce. Din păcate, ca teolog, el nu s-a bucurat până acum decât de o largă și nemeritată ignorare, în bună măsură explicabilă prin lipsa aproape completă de traduceri în românește din opera sa. Volumul de față aduce o contribuție semnificativă la umplerea unui mare gol, și este din acest punct de vedere mai mult decât binevenit.

Volumul este deschis…

Vezi articolul original 1.029 de cuvinte mai mult

Obiecție la o recenzie a volumului Filostorgiu, „Istoria bisericească”

http://bifolium.wordpress.com/2014/07/04/filostorgiu/comment-page-1/#comment-17

[Filostorgiu. Note în marginea ediției în limba română – Daniela Dumbravă]

Aducem recenzentei mulțumirile noastre pentru că s-a aplecat asupra acestui proiect. Cu toate acestea, cititorul merită, cred, să cunoască obiecția amabilă, dar fermă a autorului studiului introductiv și notelor la afirmația că acestea ar fi „în mod vizibil dependente” de ediția în lb. engleză a lui P. Amidon. In fapt, studiul introductiv NU este DELOC dependent de cel scris de Amidon (nici în ceea ce privește conținutul, nici ca structură, nici măcar ca bibliografie, de vreme ce, notabil, Amidon nu folosește valoroasa și singura monografie filostorgiană: G. Marasco, Filostorgio, 2005). In ceea ce privește notele, datorită faptului că sunt succinte și conțin mai ales trimiteri la surse, ar putea apărea dependente de ed. engleză numai pentru cineva care face o comparație fără să știe că Amidon, la rândul său, le-a preluat în mare parte din ediția critică a lui J. Bidez. Ceea ce datorează proiectul românesc lui Amidon, cu adevărat, este structura editorială, căci multe dintre sugestiile de îmbunătățire a prezentării fragmentelor (inclusiv trimiteri noi, ajutătoare la texte editate critic după ediția Bidez) au fost preluate în ediția românească după sugestiile lui Amidon (fapt menționat foarte clar în notele introductive; odată ce un lucru este bine făcut, el trebuie notat și preluat, nu ignorat pentru a păstra o falsă independență). Distinsa recenzentă nu poate fi acuzată de răutate, desigur; graba, însă, poate răni inutil, chiar fără voie.

In altă ordine de idei, sugerăm cititorului interesat și alte recenzii apărute:

 

 

De ce ar ține Dumnezeu cu Steaua?

Cei care urmăresc evenimentele sportive îi văd deseori pe jucători sau atleți făcându-și semnul crucii înaintea începerii unei competiții, înaintea încercării de a realiza ceva deosebit în cadrul evenimentului, sau după ce l-au realizat. Vom nota de la început că a te ruga la Dumnezeu pentru păstrarea sănătății este firesc. Dacă gestul este însoțit doar de acest gând, el este pe deplin acceptabil.

Nu arareori, însă, auzim păreri ale celor implicați care își doresc victoria, „dacă va vrea Dumnezeu”. Sau, dacă au obținut-o, este pentru că așa „a vrut Dumnezeu”.

Vai! Are Dumnezeu echipe sau sportivi preferați?

[ citeşte mai departe ]

Biblioteca esenţială (IV): 20 de cărţi filozofice

Între lecturile creștinului cultivat se vor regăsi și cărți cu alură filozofică, fie sub o formă academică (de școală), fie sub una mai accesibilă, adică în registrul unei „gândiri” de factură filozofică, materializată în eseu sau apoftegmă.

Această „categorie” de lectură este preferată de unii creștini dar este, în același timp, ignorată, ori chiar disprețuită, de alții. Șocul este generat, cel mai adesea, de o aparentă contradicție între dorința urmării unei Sfinte Tradiții și speculația asociată de obicei cu demersul filozofic, considerată inacceptabilă.

Lucrările recomandate mai jos nespecialiștilor cuprind atât cărți reprezentative în istoria omenirii din epocile trecute, cât și opere moderne. Numitorul lor comun este, desigur, filonul religios, care poate fi parafrazat filozofic, cel mai adesea, ca preocupare pentru adevăr și virtute. Ele sunt semnate de mari filozofi (Platon, Pascal, Kant sau Kierkegaard), de teologi (Iustin Martirul, Boethius, sau Cusanus) de mari gânditori creștin-ortodocși (Berdiaev, Steinhardt sau Yannaras), ori de altă confesiune (Chesterton, de Rougemont, Weil), ca și de unul dintre filosofii necreştini notabili (Cioran).

[ citeşte mai departe ]

Biblioteca esenţială (III): 20 de cărţi duhovnicești

  Continuăm recomandările bibliografice cu o listă cuprinzând o selecție de lucrări folositoare de suflet.

Raftul 1 conține lucrări ale părinților vechi, precum Sf. Ioan Scărarul, sau isihaşti, precum Simeon Noul Teolog sau Grigorie Palamas, tratând, îndeosebi, unirea cu Dumnezeu în rugăciune.

Raftul 2 conţine o selecţie din titlurile care cuprind cuvintele, sau tratează viaţa, unor părinţi duhovniceşti mai noi, de la Paisie Velicikovski la Arhimandritul Sofronie.

[ citeşte mai departe ]

Biblioteca esenţială (II): 20 de cărţi patristice

Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti trăitori în antichitate sau în evul de mijloc sunt deopotrivă admiraţi şi evitaţi de creştinii de azi. Este adevărat, asemenea cazului oricărui autor care a scris într-un context îndepărtat de momentul actual, efortul de înţelegere al mizei textelor poate fi considerabil. În acelaşi timp, prin aspiraţia şi duhul lor, aceste lucrări – fie ele de teologie, de istorie bisericească, de pastoraţie sau de „mistică” şi asceză – se adresează bisericii credincioşilor, dar şi necredincioşilor, de oricând şi oriunde.

O recomandare cuprinzând douăzeci dintre principalele titluri ale patristicii clasice poate fi găsită mai jos. Fără a considera că viaţa şi opera de tip patristic poate avea o încheiere (de unde şi inutilitatea desemnării unei perioade „post-patristice”), am desemnat prin patristică „clasică” epoca primelor cincisprezece secole creştine, din antichitate până în premodernitate (înaintea Reformei, în Apus, şi a turcocraţiei, în Răsărit).

[ citeşte mai departe ]

Creştinii Scutului (antirachetă)

A revenit în atenția tuturor scutul antirachetă: românii sunt, se zice, în situația cea mai liniștită din istorie, din punct de vedere al securității. Așa o fi. Ne dorim evitarea oricărui conflict, iar dacă scutul previne atacul, într-un gest de amenințare pasivă, el își poate avea un rol real.

N-aş vrea să mă las înşelat, totuşi: antiaeriana de intercepție de la Deveselu, ca orice mașinărie de război, nu va fi o unealtă tocmai creştină, căreia să îi poți face o „sfeștanie” având cugetul împăcat. Din perspectiva creștinismului, „paşnică” este, la rigoare, doar iubirea în Duhul Evangheliei.

[ citeşte mai departe ]

Mărturiile istorice privind răstignirea lui Iisus Hristos

Relatată în scrierile nou-testamentare (de ex., Mt. 27:32-44; Mc. 15:21-32; Lc. 23:26-38; In. 19:17-24), în cele ale autorilor necreștini precum Tacitus şi Flavius Josephus, sau în scrierile apologetice ale Sf. Iustin Martirul şi Filosoful, răstignirea lui Iisus a avut loc în vremea lui Tiberius Iulius Caesar Augustus (14 – 37 d.Hr.)

Tacitus: Numele li se trage de la Hristos, Care, în vremea împăratului Tiberius, fusese condamnat la moarte de Pontius Pilatus (Anale, 15, 44, 3 – trad. Guţu, Humanitas, 1995, 430)

[ citeşte mai departe ]

Wrestling, un show păcătos

Mă întreabă nepoțelul de nici 12 ani care e wrestlerul meu preferat, iar eu îi răspund, cu un aer de cunoscător, în glumă: Bigshow.

Ah, îmi spune, înfocat, nu mai știe pe nimeni să fie fan al acestui colos – chiar? – prietenii sau colegii lui sunt fani Cena, ori fani Orton… Mă uit la el cu o sprânceană ridicată, având bagajul de cunoștințe a unui zapper moderat, și-mi zic că mă așteaptă o discuție care mă depășește, dar mă și neliniștește.

citește mai departe

Mici „păcate” ale unor apariții editoriale bisericești

Mici păcate ale unor apariții editoriale bisericești: reflecții asupra onomasticii

Din motive care îmi scapă, sunt tot mai multe apariții editoriale din aria care mă interesează în mod special, cea creștin-ortodoxă, care promovează un limbaj arhaizant, în care nume sau supranume arhicunoscute din istoria Bisericii sunt scrise într-o manieră desuetă. În spațiul librăriei, ici îţi sare în ochi o carte semnată de Sf. Macarie Eghipteanul (editura Predania, 2008), colo te îmbie editura Sophia la citirea unei vechi traduceri transliterate din chirilică, în care se proclamă drept izbândă păstrarea vocabularului vechi și a adevăratei limbi românești, neatinse de înnoirile latinizante și franțuzite ale veacului al XIX-lea (Tâlcuirea Sf. Teofilact al Bulgariei la Faptele Sfinților Apostoli, 2007).

citește mai departe

Ioan Coman, patrolog, clasicist, filosof

„Ioan G. Coman”

articol de Dragoş Mîrşanu

Enciclopedia On-line a Filozofiei Românești

**

IOAN G. COMAN

(27.11.1902, Dâmbroca, Buzău – 11.03.1987, Bucureşti)

Cuprins

  • 1 BIOGRAFIA
  • 2 OPERA
  • 3 BIBLIOGRAFIA PRINCIPALĂ
    • 3.1 CĂRŢI DE AUTOR
    • 3.2 ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE
    • 3.3 STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE
    • 3.4 ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ
    • 3.5 COLOCVII, CONGRESE ȘI CONFERINȚE
    • 3.6 TRADUCERI ÎN LIMBA ROMÂNĂ
  • 4 BIBLIOGRAFIA SECUNDARĂ
    • 4.1 ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE
    • 4.2 ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ
    • 4.3 VARIA
    • 4.4 FURTHER READING

BIOGRAFIA

Patrolog, clasicist, profesor de teologie. Licenţiat în teologie (1926) şi limbi clasice (1927) al Universităţii din Bucureşti. Doctorat în teologie (Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg, 1931). Alte doctorate la Universitatea din Bucureşti, în litere şi filosofie (1934) şi teologie (1938). Secretar ştiinţific la lnstitutul român de Bizantinologie (1934-1940). Asistent de Limbă şi Literatură Greacă la Facultatea de Litere şi Filosofie (1936-1942); conferenţiar (1942) şi profesor (1944-1970) la catedra de Patrologie a Facultăţii de Teologie/Institutului Teologic Universitar din Bucureşti. Participă la numeroase conferinţe ştiinţifice internaţionale şi la întruniri bisericeşti cu caracter pan-ortodox şi ecumenic.

OPERA

Cuprinde peste 250 de titluri (volume, studii, articole, traduceri, cuvântări şi recenzii). Partea cea mai consistentă a operei o constituie studiile de patrologie, I.G.C. fiind îndeosebi cunoscut ca autor al unei monumentale, deşi neterminate, lucrări de sinteză (Patrologie, 3 vol., 1984-1988). În studiul patristic, I.G.C. tratează, cu precădere, teme sociale sau morale (sclavia, pacea, bogăţia, prietenia), culturale (educaţia, umanismul), apologetice (creştinism şi păgânism), dogmatice (e.g. dezbaterile sinodale) sau ecumenice (unitatea Bisericii). Remarcabile sunt studiile de istorie a teologiei (e.g. Problemele dogmatice ale Sinodului V ecumenic), dar şi cele privind relaţia dintre gândirea patristică şi filosofia greacă (îndeosebi Platon şi neoplatonismul) sau antropologia religioasă, în operele lui Iustin Martirul, Atenagora Atenianul, Origen, Firmicus Maternus, Atanasie cel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie din Nazianz, Iulian Apostatul, Sinesiu din Cirene, Georgios Gemistos Plethon ş.a. (e.g. Probleme de filozofie şi literatură patristică). Opera lui I.G.C. mai cuprinde studii de teologie privind dialogul ecumenic (e.g. cu vechii catolici), de istoria religiilor (e.g. despre religia geţilor) şi de filologie clasică (e.g. despre dramaturgia antică greacă).

BIBLIOGRAFIA PRINCIPALĂ

CĂRŢI DE AUTOR

  • L’idée de la Némésis chez Eschyle (Etudes d’histoire et de Philosophie religieuses publiées par la Faculté de théologie protestante de l’Université de Strasbourg), Paris, 1931, 251p. (teză de doctorat)
  • Essai sur les raports de l’orphisme et du christianisme d’àpres Vittorio Machioro, Bucarest, 1934, 72p.
  • Essai sur le „De Errore Profanarum Religionum” de Firmicus Maternus, Bucureşti, Cartea Românească, 1934, 48p.
  • Titanul Prometheu. Cultul şi elementele prehesiodice şi hesiodice ale istoriei sale. Încercare asupra conceptiei elenilor despre originile civilizaţiei în Iumina istoriei lui Prometheu. vol. I., Bucureşti, 1935, 200p. (teză de doctorat)
  • A l’occasion de la découverte d’un nouveau papyrus de Callimaque, Bucarest, 1936, 124p.
  • Geniul Sfântului Grigorie de Nazianz, Bucureşti, Editura Institutului Român de Bizantinologie (nr. 3), 1937, 62p. (rezumat fr.).
  • Sf. Grigorie de Nazianz despre împăratul lulian. Încercare asupra Discursurilor IV şi V, vol. 1, Bucureşti, Editura Institutului Român de Bizantinologie (nr. 5), 1938, 164p. (teză de doctorat)
  • Cauzele generale ale politicii anticreştine a împăratului Iulian după mărturii patristice, Bucureşti, Editura Institutului Român de Bizantinologie (nr. 6), 1938, 41p.
  • Tristeţea poeziei lirice a Sfântului Grigorie de Nazianz, Bucureşti, Editura Institutului Român de Bizantinologie (nr. 7), 1938, 41p.
  • Tertullian, sabia lui Hristos. Sugestii pentru o metodică a misiunii creştine moderne, Bucureşti, Imprimeria Independenţa, 1939, 28p. (rezumat în lb. franceză)
  • Miracolul clasic, Bucureşti, 1940, 288p.
  • Le concept de I’art dans les “Grenouilles” d’Aristophan, Bucarest, 1941, 104p.
  • Teoria Logosului în Apologiile Sfântului Iustin Martirul şi Filozoful, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1942, 68p.
  • L’autenticité du Promethèe enchaîné, Bucarest, 1943, 236p.
  • Probleme de filozofie şi literatură patristică, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1944, 276p. Reeditare Bucureşti, IBMBOR, 1995, 251 p.
  • Cazul Hippolyt-Callist. Consideraţiuni istorico-patristice, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1944, 30p.
  • Rolul social al milei creştine la Părinţii Capadocieni, Beiuş, Tipografia diecezană, 1945, 86p.
  • Cenzura invidiei la Plutarch, Sfântul Cyprian şi Sfântul Vasile cel Mare, Bucureşti, 1946, 20p.
  • Învăţătură de credinţă creştină ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a IPS Justinian, Patriarhul României, Bucureşti, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, 1952, p. 3-68 şi 134-163. [co-autor]
  • Patrologie, Manual pentru uzul studenţilor Institutelor Teologice, Bucureşti, IBMBOR, 1956, VII+323p.
  • Scritori bisericeşti din epoca străromână, Bucureşti, IBMBOR, 1979, 376p.
  • Patrologie, vol. I, Bucureşti, IBMBOR, 1984, 547p; vol. II, Bucureşti, 1985, 570p; vol. III, Bucureşti, 1988, 655p.
  • Frumuseţile iubirii de oameni în spiritualitatea patristică, Timişoara, Editura Mitropoliei Banatului, 1988, 406p.
  • „Şi Cuvântul Trup S-a făcut”. Hristologie şi mariologie patristică, Timişoara, Editura Mitropoliei Banatului, 1993, 432p.

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „Problema educaţiei şi a moralei în satira lui Horaţiu. Consideraţii asupra Satirelor I,4, I,6 şi II,1”, în Revista Clasică, 1934-1935, p. 143-159.
  • „Cultura clerului”, în Biserica Ortodoxă Română, LVIII (1940), nr. 3-4, p. 179-182.
  • „Le rapport des idées égyptiennes et orphiques sur le sort de l’âme dans l’au-delà”, în Revista Clasică, XII (1931), vol. III, nr. 1-2 (ian.-feb.), p. 30-48.
  • „Orphée, civilisateur de I’humanité”, în Zalmoxis, I, 1938, p. 130-176.
  • „Zalmoxis. Un grand problème géte”, în Zalmoxis, II, 1939, p. 79-110.
  • „Sublimul preoţiei creştine. Note pe marginea tratatului «Despre preoţie» al Sfântului Ioan Gură de Aur”, în Studii Teologice, seria I, VIII (1940), vol. I, p. 148-168.
  • „Două femei de elită din epoca de aur a patristicei: Gorgonia şi Macrina, Sfântul Grigorie de Nazianz şi Sfântul Grigorie de Nyssa despre surorile lor”, în Studii Teologice, seria I, VIII (1940), nr. 2, p. 89-126 (şi extras, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1941, 40p).
  • „Quelques traits indo-europeens des Scythes selon Herodote”, în Revue des Etudes Indo-europeennes, III (1943), fasc. I-II, p. 95-117.
  • „Decenée”, în Zalmoxis, III, 1940-1942, p. 103-160.
  • „Giorgio Gemisto Pletone e le differenze filosofiche tra Aristotele e Platone”, în Revista Rinascita, vol. I, Bucureşti, 1944, p. 35-80 (şi extras).
  • „Originea şi sensul înţelepciunii”, în Biserica Ortodoxă Română, LXIII (1945), nr. 11-12, p. 639-656 şi LXIV (1946), nr. 1-3, p. 29-47, (şi extras, Bucureşti, 1946, 40p.)
  • „Umanismul ortodoxiei româneşti”, în Biserica Ortodoxă Română, LXVI (1948), nr. 1-2, p. 33-77.
  • „«Aria misionară» a Sfântului Niceta de Remesiana”, în Biserica Ortodoxă Română, LXVI (1948), nr. 5-8, p. 337-356.
  • „Creştinismul şi bunurile materiale după Sfinţii Părinţi”, în Studii Teologice, seria II, an I (1949), nr. 3-4, p. 154-175.
  • „Sensul preoţiei la Sfinţii Părinţi”, în Studii Teologice, I (1949), nr. 9-10, p. 739-762.
  • „Biserica Ortodoxă şi Mişcarea Ecumenistă; Relaţiile Bisericilor Ortodoxe între ele; Poziţia Bisericii Ortodoxe Române în cadrul Ortodoxiei”, în Ortodoxia, II (1950), nr. 1, p. 141-157.
  • „Organizarea sinodală a Bisericii Ortodoxe Române în paralelă cu cezaro-papismul catolic”, în Studii Teologice, II (1950), nr. 1-2, p. 40-64.
  • „Zalmoxis et Orphée”, în Ephemeridis Instituti Archaeologici Bulgarici, vol. XVI (1950), p. 177-184.
  • „Idei misionare, pastorale şi sociale înnoitoare ale Sfinţilor Trei Ierarhi”, în Studii Teologice, III (1951), nr. 1-2, p. 100-107.
  • „Învăţătura creştină despre bunurile economice”, în Studii Teologice, III (1951), nr. 3-4, p. 223-240.
  • „Temeiuri pentru apărarea păcii”, în Studii Teologice, IV (1952), nr. 1-2, p. 57-65.
  • „Bogăţia – piedică în calea mântuirii”, în Studii Teologice, IV (1952), nr. 9-10, p. 500-515.
  • „Dumnezeu nu e autor al răului”, în Studii Teologice, V (1953), nr. 1-2, p. 38-50.
  • „Lupta Sfinţilor Părinţi împotriva sclaviei”, în Studii Teologice, V (1953), nr. 3-4, p. 165-187.
  • „Probleme dogmatice ale Sinodului V ecumenic”, în Studii Teologice, V (1953), nr. 5-6, p. 312-346.
  • „Temeiuri biblice şi patristice pentru folosirea în comun de către oameni a mijloacelor de trai”, în Studii Teologice, V (1953), nr. 9-10, p. 590-604.
  • „Unitatea Bisericii şi problema refacerii ei în lumina Sfinţilor Părinţi”, în Ortodoxia, VI (1954), nr. 2-3, p. 430-466.
  • „Frumuseţile prieteniei în concepţia lumii vechi şi a Sfinţilor Părinţi”, în Glasul Bisericii, XIII (1954), nr. 5-6, p. 496-511.
  • „Vocaţia şi pregătirea pentru preoţie”, în Studii Teologice, VI (1954), nr. 5-6, p. 239-268.
  • „1600 ani de la naşterea Sfântului Ioan Gură de Aur şi a Fericitului Augustin”, în Mitropolia Olteniei, VI (1954), nr. 9-10, p. 533-536.
  • „Naşterea Domnului în colinde”, în Glasul Bisericii, XIII (1954) nr. 1-12, p. 639-643.
  • „Învăţătura despre mântuire în vechile religii şi în Teologia Patristică”, în Ortodoxia, VII (1955), nr. 3, p. 323-355.
  • „Iconomia învierii Domnului în predicile pascale ale Sfântului Grigorie de Nazianz şi Sfântului Grigorie de Nyssa”, în Glasul Bisericii XIV (1955), nr. 3-4, p. 177-186.
  • „Importanţa şi sensul desăvârşit în monahism”, în Studii Teologice, VII (1955), nr. 3-4, p. 217-222.
  • „Actualitatea Sfântului Ioan Gură de Aur”, în Studii Teologice, VII (1955), nr. 7-8, p. 403-422.
  • „Studiile universitare ale Părinţilor Capadocieni”, în Studii Teologice, VII (1955), nr. 9-10, p. 531-554.
  • „Sfânta Tradiţie în lumina Sfinţilor Părinţi”, în Ortodoxia, VIII (1956), nr. 2, p. 163-190.
  • „Chipul preotului după Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi”, în Studii Teologice, VIII (1956), nr. 3-4, p. 155-166.
  • „Atitudinea practică a Sfinţilor Trei Ierarhi”, în Glasul Bisericii, XV (1956), nr. 10, p. 535-540.
  • „Însemnări asupra lui Teotim de Tomis”, în Glasul Bisericii, XVI (1957), nr. 1-2, p. 46-50.
  • „Operele literare ale Sfântului Niceta de Remesiana”, în Studii Teologice, IX (1957), nr. 3-4, p. 200-232.
  • „Personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur”, în Studii Teologice, IX (1957), nr. 9-10, p. 595-616.
  • „Hirotonia în preot a Sfântului Ioan Gură de Aur”, în Glasul Bisericii, XVI (1957), nr. 12, p. 867-883.
  • „Poezia Sfântului Grigorie de Nazianz”, în Studii Teologice, X (1958), nr. 1-2, p. 68-92.
  • „Contactul între anglicani şi ortodocşi în cadrul mişcării ecumeniste”, în Ortodoxia, X (1958), nr. 2, p. 195-216.
  • „Prinos Prea Fericitului Patriarh Justinian cu prilejul primului deceniu de Patriarhat”, în Studii Teologice, X (1958), nr. 5-6, p. 275-286.
  • „Opera Fericitului Augustin şi critica personală teologică din «Retractările» sale”, în Studii Teologice, XI (1959), nr. 1-2, p. 3-21.
  • „Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur”, în Glasul Bisericii, XVIII (1959), nr. 1-2, p. 20-42.
  • „Personalitatea Sfântului Ciprian”, în Studii Teologice, XI (1959), nr. 5-6, p. 267-296.
  • „Eusebiu al Cezareii si Ieronim despre Origen”, în Studii Teologice, XII (1960), nr. 9-10, p. 595-626.
  • „Chipul lui Origen dupa Eusebiu al Cezareei, Pamfil si Ieronim”, în Glasul Bisericii, XIX (1960), nr. 1-12, p. 916-927.
  • „Chipul Sfântului Ciprian în panegiricile Sfântului Grigorie de Nazianz şi Prudenţiu”, în Studii Teologice, XIII (1961), nr. 3-4, p. 123-149.
  • „Mama Fericitului Augustin”, în Studii Teologice, XIII (1961), nr. 7-8, p. 391-409.
  • „Ortodoxia şi Mişcarea Ecumenică”, în Ortodoxia, XIV (1962), nr. 1-2, p. 60-106.
  • „Ecumenicitate şi Sinodul Vatican II”, în Ortodoxia, XIV (1962), nr. 1-2, p. 261-269.
  • „Sinoadele ecumenice şi importanţa lor pentru viaţa Bisericii”, în Ortodoxia, XIV (1962), nr. 3, p. 291-325.
  • „Folosul contactelor dintre conducătorii şi reprezentanţii diferitelor Biserici”, în Ortodoxia, XIV (1962), nr. 4, p. 584-592.
  • „L’immortalité de l’âme dans la «Phedon» et la resurrection des morts dans la litterature chrétienne des deux premièrs siècles”, în Helikon, III (1963), nr. 1-4, p. 17-40 (şi extras).
  • „Rolul Sfinţilor Părinţi în elaborarea ecumenismului creştin”, în Studii Teologice, XV (1963), nr, 9-10, p. 511-525.
  • „Sensul ecumenic al lucrării Sfântului Duh în teologia Sfinţilor Părinţi”, în Ortodoxia, XVI (1964), nr. 2, p. 220-239.
  • „Elementele demonstraţiei în tratatul «Despre Sfântul Duh» al Sfântului Vasile cel Mare”, în Studii Teologice, XVI (1964), nr. 5-6, p. 275-302.
  • „Momente şi aspecte ale hristologiei precalcedoniene şi calcedoniene”, în Ortodoxia, XVII (1965), nr. 1, p. 44-82.
  • „Critica literară patristică prefotiană”, în Mitropolia Banatului, XV (1965), nr. 1-3, p. 13-51.
  • „Sensul ecumenic al Sfintei Euharistii la Sfântul Ioan Gură de Aur”, în Ortodoxia, XVII (1965), nr. 4, p. 520-535.
  • „Sfinţii Părinţi ca îndrumători ai duhovniciei”, în Mitropolia Banatului, XVI, 1966, nr. 4-6, p. 191-200.
  • „Raportul dintre justificare şi dragoste în omiliile Sfântului Ioan Gură de Aur la Epistola către Romani”, în Ortodoxia, XVIII (1966), nr. 2, p. 199-221.
  • „Prezenţa Mântuitorului Hristos în noua creaţie, după învăţătura Sfinţilor Părinţi”, în Ortodoxia, XVIII (1966), nr. 4, 495-511.
  • „La présence du Christ dans la nouvelle création”, în Revue d’Histoire et de Philosophie Religieuses, 48 (1968), nr. 2, p. 125-150.
  • „Sinoadele ecumenice ca expresie a universalităţii Bisericii”, în Studii Teologice, XIX (1967), nr. 1-2, p. 3-22.
  • „Biserica Ortodoxă şi Biserica Vechilor Catolici. Privire asupra raporturilor dintre ele pe o perioadă de circa un secol (1874-1966)”, în Mitropolia Banatului, XVII (1967), nr. 4-6, p. 237-262.
  • „Sfânta Euharistie în concepţia vechilor catolici şi poziţia Bisericii Ortodoxe Române în această problemă”, în Ortodoxia, XIX (1967), nr. 3, p. 321-349.
  • „Elementele de antropologie în operele Sfântului Iustin Martirul şi Filozoful”, în Ortodoxia, XX (1968), nr. 3, p. 378-394.
  • „Homer şi alţi poeţi eleni în literatura patristică greacă a secolului al II-lea”, în Studii Teologice, XX (1968), nr. 9-10, p. 636-668.
  • „Sfintele Taine în concepţia vechilor catolici şi poziţia Bisericii Ortodoxe în acest domeniu”, în Mitropolia Olteniei, XX (1968), nr. 5-6, p. 382-402.
  • „Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române cu organizaţiile ecumenice”, în în Ortodoxia, XX (1968), nr. 2, p. 235-250.
  • „Preoţia creştină în slujba omului după Sfinţii Părinţi”, în Mitropolia Olteniei, XX (1968), nr. 1-12, p. 929-936.
  • „Contribuţia scriitorilor patristici din Scythia Minor – Dobrogea la patrimoniul ecumenismului creştin, în secolele al IV-lea – al Vl-lea”, în Ortodoxia, XX (1968), nr. 1, p. 3-25.
  • „Aspecte ale artei literare în operele Sfinţilor Trei Ierarhi”, în Studii Teologice, XXI (1969), nr. 3-4, p. 164-178.
  • „«Prometeu înlănţuit» al lui Eschil şi influenţa lui asupra literaturii şi teatrului românesc”, în Studii Teologice, XXI (1969), nr. 5-6, p. 299-326.
  • „Prefaţă la teza de doctorat a asist. Ştefan C. Alexe, Sfântul Niceta de Remesiana şi ecumenicitatea patristică din secolele al IV-lea şi al V-lea”, în Studii Teologice, XXI (1969), nr. 7-8, p. 453-455.
  • „Definiţia doctrinară a Sinodului de la Calcedon şi receptarea ei în Biserica Ortodoxă Orientală”, în Ortodoxia, XXI (1969), nr. 4, p. 491-506.
  • „The doctrinal definition of the Council of Chalcedon and its reception in the Orthodox Church of the East”, în The Ecumenical Review, XXII (Oct. 1970), nr. 4, p. 363-382.
  • „Le patrimoine de Oecuménisme chrétien du 4-e au 6-e siècle en Scythie mineure-Dobroudja”, în Contacts (1970), nr. 69, p. 61-85.
  • „Temeiurile atitudinii Bisericii Ortodoxe Române faţă de dialogul ecumenic cu celelalte Biserici creştine”, în Ortodoxia, XXII (1970), nr. l, p. 20-44.
  • „Spirit umanist şi elemente de antropologie în gândirea patristică”, în Studii Teologice, XXII (1970), nr. 5-6, p. 356-367.
  • „L’Ethos humaniste des Pères”, în Contacts, XXIV (1972), nr. 78, p. 185-208.
  • „Prosopopeea Romei la Simah, Sfântul Ambrozie şi Prudenţiu. Elemente istorice literare”, în Studii Teologice, XXII (1970), nr. 7-8, p. 493-508.
  • „Elogiul minţii conducătoare în Omilia a XII-a a Sfântului Vasile cel Mare, intitulată La începutul Proverbelor”, în Mitropolia Olteniei, XXII (1970), nr. 7-8, p. 724-729 (în vol. 600 de ani de la întemeierea celei dintâi Mitropolii în părţile oltene – 50 de ani de slujire bisericească a IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Firmilian, actualul ei întâistătător).
  • „Temeiurile atitudinii Bisericii Ortodoxe Române faţă de dialogul ecumenic cu celelalte Biserici creştine”, în Ortodoxia, XXII (1970), nr. 1, p. 20-44.
  • „Preocupări patristice în literatura românească”, în Studii Teologice, XXIII (1971), nr. 5-6, p. 309-339.
  • „Sfânta Euharistie ca jertfă ispăşitoare în Biserica veche-catolică şi în Biserica Ortodoxă”, în Ortodoxia, XXIII (1971), nr. 3, p. 483-487.
  • „Nicolae Iorga despre scriitori creştini din epoca patristică”, în Studii Teologice, XXIII (1971), nr. 9-10, p. 605-615.
  • „Valoarea literaturii patristice a primelor patru secole în cadrul culturii antice”, în Studii Teologice, XXIV (1972), nr. 1-2, p. 5-11.
  • „Sensul şi sarcinile preoţiei după Sfinţii Părinţi ai primelor patru secole”, în Mitropolia Olteniei, XXIV (1972), nr. 1-2, p. 9-15.
  • „Observaţii asupra prosopopeei sufletului şi trupului atribuită lui Mihail Choniatul”, în Studii Teologice, XXIV (1972), nr. 3-4, p. 218-229. [fr. în Actes du XIV-e Congrès international des études byzantines, Bucarest, 6-12 septembre 1971].
  • „Persoana Logosului Iisus Hristos în lumina primelor patru secole patristice”, în Studii Teologice, XXIV (1972), nr. 9-10, p. 666-673.
  • „Origen despre Logos, Biserică şi suflet în Comentariul la Cântarea Cântărilor”, în Studii Teologice, XXV (1973), nr. 3-4, p. 165-172.
  • „Osteneli şi realizări ale Părinţilor armeni în sec. IV şi V”, în Studii Teologice, XXV (1973), nr. 1-2, p. 5-11.
  • „Spiritul critic în literatura patristică”, în Mitropolia Olteniei, XXV (1973), nr. 1-2, p. 54-65.
  • „Unele aspecte ale concepţiei soteriologice ale Sfântului Atanasie cel Mare”, în lb. gr., în Klironomia, V (1973), nr. 3, p. 330-346.
  • „Unele aspecte ale concepţiei soteriologice ale Sfântului Atanasie cel Mare”, în Mitropolia Olteniei, XXV (1973), nr. 7-8, p. 559-570.
  • „L’unité du genre humain d’après Saint Jean Chrysostome”, în Mitropolia Olteniei, XXV (1973), nr. 7-8, p. 559-570.
  • „Eléments d’antropologie dans Ies oeuvres de S. Justin”, în Contacts, nr. 84 (1973), p. 317-337.
  • „Aspecte ecumenice în viaţa şi opera Sfântului Atanasie cel Mare şi a Sfântului Efrem Sirul”, în Mitropolia Olteniei, XXVI (1974), nr. 9-10, p. 807-814.
  • „Autobiografia în literatura patristică”, în Studii Teologice, XXVI (1974), nr. 9-10, p. 654-662.
  • „Ideea de creaţiune şi antropologie în scrierile Sfântului Atanasie”, în Mitropolia Banatului, XXIV (1974), p. 10-12, p. 610-627.
  • „Sciţii Ioan Cassian şi Dionisie cel Mic şi legăturile lor cu lumea mediteraneană”, în Studii Teologice, XXVII (1975), nr. 3-5, p. 189-203.
  • „Les scythes Jean Cassien et le Denys le Petit et leurs relations avec le monde mediterraneen”, în Klironomia, tom 7, vol. I, 1975, p. 27-48.
  • „Sfântul Vasile cel Mare adresează elogii Sfântului Ambrozie al Milanului. Transferul moaştelor Sfântului Dionisie din Capadocia”, în Studii Teologice, XXVII (1975), nr. 5-6, p. 359-376.
  • „Profil literar ambrozian. La aniversarea a 16 veacuri de la hirotonia Sfântului Ambrozie ca episcop al Milanului”, în Mitropolia Banatului, XXV (1975), nr. 4-6, p. 138-158.
  • „La vision de H. I. Marrou sur Saint Jean Cassien et le Message que ce Daco-Romain a porté au sud de la Gaule”, în Klironomia, 15 (1983), nr.1, p. 71-96.
  • „Spiritualitatea patristică daco-romană şi paralele occidentale contemporane (sec. III-VII)”, în Biserica Ortodoxă Română, CI (1983), nr. 7-8, p. 565-589.
  • „Sfinţii Părinţi şi spiritualitatea ortodoxă română”, în Ortodoxia, XXVII (1975), nr. 4, p. 586-598.
  • „Utilizarea *„Stromatelor” lui Clement Alexandrinul de către Eusebiu al Cezareii în «Pregătirea Evanghelică»”, în Studii Teologice, XXVII (1975), nr. 7-8, p. 501-521.
  • „Actualitatea gândirii patristice”, în Mitropolia Olteniei, XXVII (1975), nr. 9-10, p. 705-708.
  • „Elemente ecumenice în orizontul istoric al Sfântului Ambrosie”, în Ortodoxia, XXVII (1975), nr. 2, p. 245-259.
  • „Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian şi cultura teologică în Biserica Ortodoxă Română”, în Studii Teologice, XXVIIII (1976), nr. 1-2, p. 5-18.
  • „Mânia şi fenomenologia ei în literatura patristică”, în Studii Teologice, XXVIII (1976), nr.7-10, p. 545-563.
  • „Spiritualitatea patristică în Scythia Minor. Ortodoxia credinţei”, în Ortodoxia, XXIX (1977), nr. 2, p. 153-172.
  • „Inscripţiile creştine şi contribuţia Părinţilor şi Scriitorilor bisericeşti din Sciţia Minor a sec. IV-VI. Mărturii ale unităţii şi continuităţii spirituale a poporului român pe aceste meleaguri”, în Mitropolia Olteniei, XXIX (1977), nr. 10-12, p. 706-723.
  • „Hristos şi Biserica, taina de mântuire după Sfinţii Părinţi”, în Mitropolia Banatului, XVII (1977), nr. 10-12, p. 677-692.
  • „Teologi şi teologie în Scythia Minor în sec. IV-VI”, în Biserica Ortodoxă Română, XCVI (1978), nr. 7-8, p. 784-796.
  • „Misionari creştini în Scythia Minor şi Dacia în secolele III-IV-V-VI”, în Mitropolia Olteniei, XXXI (1979), nr. 4-6, p. 255-275.
  • „Eléments d’anthropologie dans l’oeuvre de Saint Basile le Grand”, în Klironomia, XIII (1981), nr. 3, p. 3-10.
  • „Izvoarele Ortodoxiei româneşti în creştinismul daco-roman. Aniversarea a 16 secole de la participarea episcopului Terenţiu-Gherontie de Tomis la Sinodul II Ecumenic (381) de la Constantinopol”, în Ortodoxia, XXXIII (1981), nr. 1, p. 71-96.
  • „Immortalité chez les Thraco-Géto-Daces”, în Revue de l’Histoire des Religions, CXCVIII (1981), fasc. 2, p. 243-278.
  • „Sfântul Vasile cel Mare şi Artabios, sau între calomnie şi onestitate, ignoranţă şi discernământ, izolare şi ecumenism”, în Mitropolia Banatului, XXXIII (1983), nr. 9-10, p. 550-563.
  • „Saint Basile le Grand et l’Église de Gothie. Sur les missionnaires cappadociens en Scythie Mineure et en Dacie”, în The Patristic and Byzantine Review 3 (1984), p. 54-68.
  • „Synesius de Cyrene fut-il un converti veritable?”, în Augustinianum, XXVII (1987), fasc. 1-2, p. 237-245.

STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

  • „L’Eglise Orthodoxe et le Mouvement Oecuménique”, în Actes de la Conférence des chefs et des représentants des Eglises orthodoxes autocephales reunies a Moscou, a l’occasion de la célebration solennelle des fêtes du 500-ème anniversaire, Moscou, 1952, vol. II, p. 5-86.
  • „Grégoire de Nazianze et Némésius. Rapports du christianisme et du paganisme dans un poème litteraire du IV-e siècle de notre ère”, în Studia in honorem Acad. D. Decev, Academie Bulgare des Sciences, Sofia, 1958, p. 707-726.
  • „Les deux Cyprien de Saint Grégoire de Nazianze”, în Studia Patristica, IV, edited by F. L. Cross (Texte und Untersuchungen zur Geschichte der altchristlichen Literatur, Band 79), Berlin, Akademie-Verlag, 1961, p. 363-372 (şi extras).
  • „La démonstration dans le traité «Sur le Saint Esprit» de Saint Basile le Grand”, în Studia Patristica, IX, edited by F.L. Cross (Texte und Untersuchungen zur Geshichte der altchristlichen Literatur, Band 94), Berlin, Akademie-Verlag, 1966, p. 172-209).
  • „Le rôle des Pères dans l’élaboration de l’oecuménisme chrétien”, Préliminaires, în Studia Patristica, IX, edited by F. L. Cross (Texte und Untersuchungen zur Geschichte der altchristlichen Literatur, Band 95), Berlin, Akademie-Verlag, 1966, p. 151-172 (şi extras).
  • „Le rapport de la justification et de la charité dans Ies homélies de Saint Jean Chrysostome à L’Epitre aux Romains”, în Studia Evanghelica, V, edited by F. L. Cross (Texte und Untersuchungen zur Geschichte der altchristlichen Literatur, Band 103), Berlin, Akademie-Verlag, 1968, p. 248-271.
  • „Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române cu organizaţiile ecumenice”, în vol. Douăzeci de ani din viaţa Bisericii Ortodoxe Române. La a XX-a aniversare a înscăunării Prea Fericitului Patriarh Justinian, IBMBOR, Bucureşti, 1968, p. 447-460 [rezumat fr.]
  • „L’unité du genre humain d’après Saint Jean Chrysostome”, în Symposium. Studies on St. John Chrysostom, colecţia Analecta Vlatadon, 18, 1973.
  • „Préocupations patristiques dans la littérature théologique roumaine”, în vol. De la Théologie Orthodoxe roumaine des origines à nos jours, Bucarest, 1974, p. 158-194.
  • „Eléments oecuméniques dans l’horison historique de Saint Ambroise”, în vol. Ambrosius Episcopus, Atti del Congresso internazionale di studi ambrosiani nel XVI centenario dell elevazione di Saint Ambrogio alia cattedra episcopale, Milano, 2-7 dec. 1974, vol. II, Milano, 1976, p. 194-219.
  • „Helénisme et christianisme dans le 25-ème discours de Saint Grégoire de Nazianze”, în Studia Patristica, 14, 43, Berlin, 1976, p. 290-301.
  • „Scriitori teologi în Schythia Minor”, în vol. De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice şi monumente de artă creştină, Galaţi, Editura Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, ed. a Il-a, 1978, p. 63-83.
  • „Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare (profil istoric şi spiritual)”, în vol. Sfântul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârşirea sa, Bucureşti, IBMBOR, colecţia *„Biblioteca Teologică”, 3, 1980, p. 24-50 [reeditat în Studia Basiliana I, Bucureşti, Basilica, 2009.]
  • „Utilisation des Stromates de Clément d’Alexandrie par Eusèbe de Cesarée dans la «Préparation Evangélique»” (Texte und Untersuchungen zur Geschichte des altchristlichen Literatur, Bd. 125), Berlin, Akademie-Verlag, 1981, p. 115-134.
  • „Elemente de continuitate spirituală geto-daco-romană şi creştină în regiunea Mousaios-Buzău după mărturii patristice şi arheologice”, în vol. Spiritualitate şi istorie la întorsura Carpaţilor, sub îngrijirea dr. Antonie Plămădeală, vol. I, Bucureşti, IBMBOR, 1984, p. 231-258 [rezumat fr.]
  • „Necesitatea studiului Patrologiei pentru preoţi”, în vol. Convorbiri duhovniceşti, editat de ierom. Ioanichie Bălan, Episcopia Romanului şi Huşilor, 1984, p. 291-299.
  • „Grégoire le Grand et Ies Eglises illyro-thraco-daco-romains”, în Colloque internaţional du CNSR „Gregoire le Grand”, Editions du CNSR, Paris, 1986, p. 95-105.
  • „Orfeu, civilizator al umanităţii”, trad. Mihaela Timuş, în Zalmoxis. Revistă de studii religioase, vol. I-III, (1938-1942), Polirom, Iaşi, 2000, p. 165-194.
  • „Zalmoxis”, trad. Mihaela Timuş, în Zalmoxis. Revistă de studii religioase, vol. I-III, (1938-1942), Polirom, Iaşi, 2000, p. 312-332]
  • „Deceneu”, în trad. Mihaela Timuş, în Zalmoxis. Revistă de studii religioase, vol. I-III, (1938-1942), Polirom, Iaşi, 2000, p. 434-465).
  • „Sfântul Vasile cel Mare şi Biserica din Gothia. Despre misionarii capadocieni în Scythia Minor şi în Dacia”, în Studia Basiliana II, Bucureşti, Basilica, 2009, p. 33-48. [trad. din lb. fr.]

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • „Budism şi Creştinism”, în Raze de Lumină, II (1930), nr. 2, p. 108-117; nr. 5, p. 375-365, şi III (1931), nr. 1, p. 18-30.
  • „Suspinul zeilor”, în Gândirea, XIX, nr. 1, ian. 1940, p. 26-30.
  • „Zalmoxis”, în Gândirea, XX, nr. l, ian. 1941, p. 24-27.
  • „Sfântul Vasile cel Mare – cuvânt către tineri”, în Gândirea, XX, nr. 1, ian. 1941, p. 54-57.
  • „Deceneu”, în Gândirea, XX, nr. 8, oct. 1941, p. 431-439; XX, nr. 9, nov. 1941, p. 498-499; XX, nr. 10, dec. 1941, p. 549-559.
  • „Între Parnas şi Tabor”, în Gândirea, XXI, nr. l, ian. 1942, p. 34-42
  • „Frumuseţea gândirii patristice”, în Gândirea, XXI, nr. 2, feb. 1942, p. 57-69.
  • „Athenagora Athenianul despre învierea morţilor”, în Gândirea, XXI, nr. 4, apr. 1942, p. 201-208; XXI, nr. 5, mai 1942, p. 225-233.
  • „Eroismul elitelor patristice”, în Gândirea, XXI, nr. 7, aug.-sep. 1942, p. 383-393.
  • „Erosul platonic”, în Gândirea, XXI, nr. 10, dec. 1942, p. 563-571.
  • „Tertullian, sabia lui Hristos. Sugestii pentru o metodică a misiunii creştine moderne”, în Misiunea Creştină, an. I, 1939, nr. 3, 4, 5 (şi extras, Bucureşti, Imprimeria Independenţa, 1939, 28p. (revizuire, rezumat în lb. franceză).
  • „Biserica, vatră de iubire şi lumină”, în Păstorul Ortodox, Tipografia Eparhială Curtea de Argeş, XXVII (1947), nr. 1-12, p. 31-45.
  • „Între răbdare şi nerăbdare la Tertullian și Sfântul Ciprian”, în Păstorul Ortodox XXVI (1946), nr. 4-6 (şi extras, Curtea de Argeş, 1946, 14p).
  • „Ecumenicity and Ecumenism of the Holy Fathers”, în Calendarul Credinţa (Detroit, 1969), p. 61-63.
  • „Actualitatea gândirii patristice”, în Calendarul Credinţa (Detroit, 1970), p. 47-48.
  • „Solidarity in Patristic Thought and Life”, în Calendarul Credinţa (Detroit, 1971), p. 93-95.
  • „Dionisie cel Mic – învăţat daco-roman – punte ecumenică între Răsăritul şi Apusul creştin în sec. V-VI”, în Învierea (Ierusalim, 1973), nr. 2.
  • „Logos, Church and Soul in Origen’s Commentary on The Song of Songs”, în Calendarul Credinţa (Detroit, 1973), p. 77-83.
  • „La litterature patristique au Bas-Danube aux IV-VI-e siecles. La contribution de St. Jean Cassien et de Denys le Petit”, în Romanian Orthodox Church News, XI (1981), nr. 3, p. 3-10.
  • „Aspecte ale ecumenismului Sfântului Ioan Gură de Aur”, în Telegraful Român, nr. 33-34, 1986.

COLOCVII, CONGRESE ȘI CONFERINȚE

  • „Le problème de l’appropriation d’éléments de culture «barbare» à la lumiere de la critique patristique”, comunicare la Congresul „Eirene”, Cluj, octombrie 1972.
  • „La présence de l’Eglise dans le monde”, în Procès-Verbaux du deuxième congres de théologie orthodoxe, Athènes, 1987, p. 249-261.

TRADUCERI ÎN LIMBA ROMÂNĂ

  • Neofit, Mitropolit al Artei, trad. din greaca modernă, cu introducere şi comentar al unei cărţi de ritual cuprinzând oficiul divin al Sfântului Neofit. Teză de licenţă în Teologie, 1926 (dactilografiată).
  • Ars poetica; Panta rei; Elegie (trad. din poemele Sfântului Grigorie de Nazianz), în Biserica Ortodoxă Română, LXXIII (1955), nr. 1-2, p. 99-101.
  • Sf. Grigorie Teologul, Cuvântări Teologice (manuscris).
  • Sf. Grigorie de Nazianz, Psalm şi Rugă de seară, în Glasul Bisericii, XVII (1958), nr. 1-2, p. 62-63.
  • Scrisoarea XIV a Sfântului Vasile cel Mare către Sfântul Grigorie de Nazianz, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVI (1958), nr. 1-2, p. 120-121.
  • Sfântul Ioan Gură de Aur, Predică rostită la hirotonie, în Glasul Bisericii, XVI (1957), nr. 1-12, p. 883-889.

BIBLIOGRAFIA SECUNDARĂ

ARTICOLE ÎN PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE

  • „In memoriam. Preotul prof. dr. Ioan Coman”, în Studii Teologice, XXXIX (1987), nr.2, p.124-128.
  • Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, 2002-2003 – Închinat Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman cu prilejul comemorării a 100 de ani de la naştere, an. III (Ed. Universităţii din Bucureşti, 2003). [Paginile 12-394 cuprind lucrările Simpozionului *„Ioan G. Coman”, Bucureşti, 10-14 noiembrie 2002]
  • Ştefan C. Alexe, „Preotul Profesor Ioan G. Coman. La aniversarea a 70 de ani”, în Studii Teologice, XXV (1973), nr.1-2, p.100-114.
  • Ştefan C. Alexe, „Preot profesor universitar dr. Ioan G. Coman: omagiu la o sută de ani de la naştere”, în Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, III (2003), p. 27-40.
  • Ioan Bria, „Mari teologi români. Ioan Coman”, în „Ortodoxia”, XXXIX, 1987, nr.2, p. 157-160.
  • Ioan Bria, „Un mare teolog ortodox, intelectual român şi gânditor ecumenic: Părintele Ioan Coman (1902-1987)”, în Ortodoxia, XL, 1988, nr.l, p.144-148 [reeditat în vol. Destinul Ortodoxiei, Bucureşti, 1989, p.291-301].
  • Ioan Bria, „Un mare teolog ortodox, intelectualul român şi pionier ecumenic: Părintele Ioan Coman (1902-1987)”, în Biserica Ortodoxă Română, CXV (1997), nr.1-6, p.233-241, [include Testamentul lui Ioan G. Coman].
  • Ioan Caraza, Scriitori patristici străromâni în opera pr. prof. dr. Ioan G. Coman, în Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, III (2003), p. 61-74.
  • Petre Coman, Mărturii despre pr. prof. Ioan G. Coman, în Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, III (2003), p. 153-156.
  • Adrian Gabor, Părintele prof. dr. Ioan G. Coman (1902-1987). O sută de ani de la naşterea sa, în Glasul Bisericii (2003), nr. 5-8, p. 191-223.
  • Adrian Gabor, Părintele prof. dr. Ioan G. Coman (1902-1987), în vol. Studia Ecclesiatica. Contribuţia personalităţilor care au ilustrat catedra de Teologie Istorică a Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii Bucureşti (1881-1989), Editura Bizantină, Bucureşti, 2003, p. 116-147. [include cea mai completă bibliografie]
  • Nicolae D. Necula, „Congresul omagial de Patrologie „Pr. prof. dr. Ioan G. Coman” – 100 de ani de la naştere, 10-14 noiembrie 2002, Palatul Patriarhiei Bucureşti”, în Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, III (2003), p. 13-24.
  • Î.P.S. Nicolae, Mitropolitul Banatului, Omagiu părintelui profesor Ioan G. Coman, în Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, III (2003), p. 41-42.
  • P.S. Daniil Partoşanu, Patrolog prin excelenţă, în Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, III (2003), p. 79-82.
  • Mircea Păcurariu, „Ioan Coman”, în Dicţionarul Teologilor Români, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, p. 107-110.
  • Dumitru Popescu, Alocuţiune la congresul consacrat pr. prof. dr. Ioan G. Coman, în Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, III (2003), p. 75-78.
  • D. R(adu), „Prof. Pr. Dr. Ioan G. Coman”, în Studii Teologice, XXXIV, 1982, nr.1-2, p.79-80.
  • Laurenţiu Tănase, Pr. Prof. Ioan G. Coman – reper al dialogului ecumenic (p. 25-26)
  • P.S. Timotei, Episcopul Aradului, Omagiu dascălului, în Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, III (2003), p. 55-60.

ARTICOLE ÎN REVISTE DE CULTURĂ

  • Nicolae D. Necula, „Congresul omagial de Patrologie *„Pr. prof. dr. Ioan G. Coman” – 100 de ani de la naştere”, în Vestitorul Ortodoxiei, XIV, nr. 302 (30 nov. 2002), p. 4.
  • Ioasaf Popa, „Zece ani de la săvârşirea părintelui profesor Ioan G. Coman”, în Almanah Bisericesc, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, 1997, p. 261-277.

VARIA

  • Pr. prof. dr. Ioan G. Coman, „Anexă: Testament olograf”, în Anuarul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian”, III (2003), p. 293-295.

FURTHER READING

Lactanțiu, Despre moartea persecutorilor, Polirom

„Iata ca, dupa ce toti adversarii nostri au fost zdrobiti si dupa ce linistea a fost reinstaurata pe pamint, Biserica, distrusa nu cu mult timp in urma, se ridica din nou, iar templul lui Dumnezeu, care fusese darimat de cei necredinciosi, este construit prin mila Domnului spre mai marea Sa slava. Caci Dumnezeu i-a inaltat pe principii care au anulat hotaririle nelegiuite si singeroase ale tiranilor si au vegheat asupra neamului omenesc pentru ca, de acum, dupa ce norii acelor vremuri atit de triste au fost ca si risipiti, pacea placuta si senina sa inveseleasca inimile tuturor. […] Cei care il batjocorisera pe Dumnezeu zac la pamint […]; cei care ii supusesera la torturi pe cei drepti si-au dat sufletele ticaloase sub loviturile cerului si in urma chinurilor binemeritate. […] Despre moartea acestora am vrut sa depun marturie in scris, pentru ca toti cei care au fost departe de aceste evenimente si cei care vor veni dupa noi sa stie cum Si-a aratat Dumnezeu cel Preainalt puterea si maretia, dindu-i pieirii si nimicindu-i pe dusmanii numelui Sau.”

Noi periodice în perimetrul studiului Antichităţii clasice şi târzii (I)

Palamedes. A Journal of Ancient History  (Warsaw University Press, 2006-), ISSN 1896-8244

Classica et Christiana (Editura Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, 2006-), ISSN: 1842-3043

Studiul antichității greco-romane nu duce nicidecum lipsa periodicelor internaționale și naționale (inclusiv românești) care să descrie dinamica aşteptată a acestui onorabil domeniu științific. Unele dintre acestea sunt chiar atât de venerabile, încât se poate spune că au o vechime egală cu cea a disciplinei înseși și continuă să se constituie în vehiculul ideal pentru comunicarea progresului în domeniul cunoașterii lumii greco-romane, prin găzduirea critică a studiilor de tip literar-istoric, lingvistic, epigrafic, arheologic etc. Dacă permanența unor astfel de periodice conferă soliditate și respectabilitate cercetării unui domeniu științific, nu e mai puțin adevărat că nașterea unor noi periodice de nivel înalt, venind în întâmpinarea așteptărilor unei noi generații, în spațiu global sau local, va fi semnul vitalității și înnoirii. Vom semnala, în continuare, naşterea recentă a unor periodice care merită, credem, atenţia cititorului interesat.

Astfel, studiul istoriei antice este mai bogat, din anul 2006, datorită iniţierii periodicului internaţional intitulat Palamedes, editat de Institutul de Istorie de pe lângă Universitatea din Varşovia. În volumul inaugural, grupul editorial justifică fondarea acestui anuar prin lipsa unui periodic cu apariţie regulată în Polonia dedicat nu atât studiilor clasice, cât istoriei antice, care să se poată constitui într-un forum care să găzduiască nu numai pe specialiştii în studii greco-romane (clasiciştii „clasici”), ci şi pe colegii lor orientalişti sau egiptologi (de unde numele revistei, ca simbol tutelar al nevoii de dialog între specialişti din domenii diferite). De asemenea, revista semnalează în fiecare număr cele mai recente apariţii de carte poloneză. Răsfoirea celor cinci volume apărute până acum confirmă împlinirea acestor speranţe: alături de articolele din sfera greco-romană, regăsim studii valoroase dedicate arealelor Mesopotomiei sau Africii pre-romane. Se remarcă, de asemenea, mai multe titluri dedicate istoriografiei antice, precum ar fi Herodot, Tucidide, Tacitus sau Sozomen, ca şi cele dedicate mărturiilor epigrafice de limbă greacă.

Classica et Christiana este un alt periodic publicat în limbi de circulaţie europeană apărut în 2006 și editat sub coordonarea profesorului Nelu Zugravu la Centrul de Studii Clasice şi Creştine de pe lângă Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi. Din „Argumentul” care prefaţează primul număr aflăm că revista îşi propune să contribuie la cercetarea domeniilor tradiţionale de cercetare a clasicismului greco-roman, dar şi să promoveze direcţii mai puţin abordate în cultura română, precum viaţa cotidiană şi antropologia culturală a lumii clasice şi creştine, ca şi – remarcabil, ne grăbim să subliniem – istoriografia Antichităţii târzii. Această ultimă promisiune, venită din partea editorului care ne-a dăruit recentele versiuni comentate ale lui Festus şi Aurelius Victor, nu poate decât să nască aşteptări dintre cele mai îndreptăţite din partea cititorilor interesaţi. Studiile apărute în cele cinci volume (2006-2010) includ un mare număr de cercetări concentrate asupra izvoarelor antice sau „păgâne”, precum, e.g., Strabon, Panegiricele din 313 şi 321 sau Ammianus Marcellinus, ori creştine, precum Origen, Vasile cel Mare, Grigorie din Nazianz, Ambrozie, Niceta de Remesiana, Ioan Hrisostom, Avitus al Viennei ş.a., pe teme foarte diverse, imposibil de enumerat aici. Putem remarca, i.a., mai multe studii privind poezia latină (de la Vergiliu la Ovidiu), ca şi unele dedicate personalităţilor politice, de la Traian la Valentinian III şi Aetius, ori provinciilor romane dunărene. Nu în ultimul rând, recomandăm grupul recenziilor, care, reflectand critic apariţiile de carte românească, cu erudiţie şi ton polemic, niciodată de convenienţă, este, cel puţin pentru cititorul de faţă, îndeosebi aşteptată. Integrarea în circuitul internaţional al periodicelor peer-reviewed, este, credem, o speranţă întemeiată şi o evoluţie firească.

D.M. – Convorbiri literare, mai 2011

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: