Noi periodice în perimetrul studiului Antichităţii clasice şi târzii (I)

Palamedes. A Journal of Ancient History  (Warsaw University Press, 2006-), ISSN 1896-8244

Classica et Christiana (Editura Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, 2006-), ISSN: 1842-3043

Studiul antichității greco-romane nu duce nicidecum lipsa periodicelor internaționale și naționale (inclusiv românești) care să descrie dinamica aşteptată a acestui onorabil domeniu științific. Unele dintre acestea sunt chiar atât de venerabile, încât se poate spune că au o vechime egală cu cea a disciplinei înseși și continuă să se constituie în vehiculul ideal pentru comunicarea progresului în domeniul cunoașterii lumii greco-romane, prin găzduirea critică a studiilor de tip literar-istoric, lingvistic, epigrafic, arheologic etc. Dacă permanența unor astfel de periodice conferă soliditate și respectabilitate cercetării unui domeniu științific, nu e mai puțin adevărat că nașterea unor noi periodice de nivel înalt, venind în întâmpinarea așteptărilor unei noi generații, în spațiu global sau local, va fi semnul vitalității și înnoirii. Vom semnala, în continuare, naşterea recentă a unor periodice care merită, credem, atenţia cititorului interesat.

Astfel, studiul istoriei antice este mai bogat, din anul 2006, datorită iniţierii periodicului internaţional intitulat Palamedes, editat de Institutul de Istorie de pe lângă Universitatea din Varşovia. În volumul inaugural, grupul editorial justifică fondarea acestui anuar prin lipsa unui periodic cu apariţie regulată în Polonia dedicat nu atât studiilor clasice, cât istoriei antice, care să se poată constitui într-un forum care să găzduiască nu numai pe specialiştii în studii greco-romane (clasiciştii „clasici”), ci şi pe colegii lor orientalişti sau egiptologi (de unde numele revistei, ca simbol tutelar al nevoii de dialog între specialişti din domenii diferite). De asemenea, revista semnalează în fiecare număr cele mai recente apariţii de carte poloneză. Răsfoirea celor cinci volume apărute până acum confirmă împlinirea acestor speranţe: alături de articolele din sfera greco-romană, regăsim studii valoroase dedicate arealelor Mesopotomiei sau Africii pre-romane. Se remarcă, de asemenea, mai multe titluri dedicate istoriografiei antice, precum ar fi Herodot, Tucidide, Tacitus sau Sozomen, ca şi cele dedicate mărturiilor epigrafice de limbă greacă.

Classica et Christiana este un alt periodic publicat în limbi de circulaţie europeană apărut în 2006 și editat sub coordonarea profesorului Nelu Zugravu la Centrul de Studii Clasice şi Creştine de pe lângă Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi. Din „Argumentul” care prefaţează primul număr aflăm că revista îşi propune să contribuie la cercetarea domeniilor tradiţionale de cercetare a clasicismului greco-roman, dar şi să promoveze direcţii mai puţin abordate în cultura română, precum viaţa cotidiană şi antropologia culturală a lumii clasice şi creştine, ca şi – remarcabil, ne grăbim să subliniem – istoriografia Antichităţii târzii. Această ultimă promisiune, venită din partea editorului care ne-a dăruit recentele versiuni comentate ale lui Festus şi Aurelius Victor, nu poate decât să nască aşteptări dintre cele mai îndreptăţite din partea cititorilor interesaţi. Studiile apărute în cele cinci volume (2006-2010) includ un mare număr de cercetări concentrate asupra izvoarelor antice sau „păgâne”, precum, e.g., Strabon, Panegiricele din 313 şi 321 sau Ammianus Marcellinus, ori creştine, precum Origen, Vasile cel Mare, Grigorie din Nazianz, Ambrozie, Niceta de Remesiana, Ioan Hrisostom, Avitus al Viennei ş.a., pe teme foarte diverse, imposibil de enumerat aici. Putem remarca, i.a., mai multe studii privind poezia latină (de la Vergiliu la Ovidiu), ca şi unele dedicate personalităţilor politice, de la Traian la Valentinian III şi Aetius, ori provinciilor romane dunărene. Nu în ultimul rând, recomandăm grupul recenziilor, care, reflectand critic apariţiile de carte românească, cu erudiţie şi ton polemic, niciodată de convenienţă, este, cel puţin pentru cititorul de faţă, îndeosebi aşteptată. Integrarea în circuitul internaţional al periodicelor peer-reviewed, este, credem, o speranţă întemeiată şi o evoluţie firească.

D.M. – Convorbiri literare, mai 2011

Tradizione biblica romena: Atti, Venezia, 2010

Comunicările conferinței internaționale „La tradizione biblica romena nel contesto europeo” (Veneţia, 22-23 aprilie 2010) sunt editate ca număr tematic în Quaderni della Casa Romena di Venezia (VII, 2010), sub coord. Eugen Munteanu, Ana-Maria Gînsac, Corina Gabriela Bădeliță și Monica Joița. Lucrări interesante: de la cele introductive sau generale cu referire la traducerile biblice în lb. română, semnate de E. Munteanu,  M. Neamţu şi E. Luder, la la cele specializate, cu privire la probleme de traducere (M. Gorea, A.-M. Gînsac, T.-H. Şerban), rapoarte de lucru (Ş. Colceriu, Ş. Iloaie, A. Ştefan), sau paralele europene (C. Alzati, I. Dimitrov, W. Francois). Dincolo de contribuţiile generale, ale căror idei îmi erau cunoscute din alte publicaţii ale autorilor, personal am apreciat cel mai mult contribuţiile Mariei Gorea (despre Cartea lui Iov în Biblia de la 1688), Anei-Maria Gînsac (despre numele proprii din Biblie) şi lui Ivan Dimitrov (despre traducerile biblice în bulgară, cu privire la care nu ştiam mai nimic). Mai puţin darnice sunt contribuţiile Şerban şi Alzati (ultimul neaducând nimic nou în marginea consideraţiilor lui I. Chindriş cu privire la Bibliile Micu şi Şaguna).

Quaderni della Casa Romena di Venezia (VII, 2010), sub coord. Eugen Munteanu, Ana-Maria Gînsac, Corina Gabriela Bădeliță și Monica Joița. Editura Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, 2010.

Antichitatea creştină de la A la Z

Antichitatea creştină de la A la Z

Nuovo dizionario patristico e di antichità cristiane, coordonat de Angelo di Berardino (ediţia a II-a adusă la zi şi adăugită), Genova-Milano, Marietti

vol. 1 (A-E), 2006; vol. 2 (F-O), 2007; vol. 3 (P-Z), 2008

De aproape trei decenii, studioşii creştinismului vechi ţin pe masa de lucru un ghid esenţial pentru cercetarea lor: Dizionario patristico e di antichità cristiane (DPAC; 1983). Ilustrând admirabil perioada patristicii clasice (de la anul 100 până la Beda şi Ioan Damaschin), acest masiv dicţionar enciclopedic, publicat în limba italiană, în două volume, a devenit repede principalul titlu de referinţă în domeniu, beneficiind ulterior şi de traduceri în alte patru limbi occidentale.

Astfel, publicarea între 2006-2008 a unei noi ediţii aduse la zi şi adăugite a fost o surpriză deosebit de plăcută. Din prefaţa lucrării aflăm detalii cu privire la modul în care a fost gândită această apariţie. Mai întâi, prin adăugarea lui „Nuovo” la titlul original, care este totuşi reţinut ca atare, s-a dorit indicarea faptului că prezenta lucrare nu este una nouă, ci bazată pe textul original, dar şi că nu este o simplă reeditare, corectată de greşeli, a aceluia. Astfel, apărut după 23 de ani în 3 volume care însumează aproape cinci mii de pagini, dicţionarul a fost în întregime revizuit şi adus la zi – text şi bibliografie –, fie de autorii originari ai lemelor, fie de colaboratori noi. În cazul unora dintre leme, textele iniţiale au fost considerate depăşite din perspectiva cercetării de azi şi au fost înlocuite cu altele, scrise pentru noua ediţie de alţi autori. Între altele, de o nouă tratare s-au bucurat leme precum „Agostinismo”, „audientia episcopalis”, „cattedra”, „laico”, „manicheismo”, „mistica”, „mondo” sau „paideia”. De exemplu, A. Camplani prezintă sub titlul „Atanasio di Alessandria” starea cercetării actuale privind, între altele, paternitatea operelor Sf. Atanasie sau relaţia cu teologia lui Origen, valorificând studiile recente, precum cele ale lui C. Kannengiesser.

Mai mult decât atât, dicţionarul conţine aproximativ 500 de leme noi care încearcă să răspundă evoluţiilor şi provocărilor cercetărilor de astăzi; între acestea se numără, spre exemplu, „giudaismo”, „intolleranza”, „matristica”, „metempsicosi”, „Omero”, „panegirico”, „poesia cristiana”, „presbiteri apostolici”, „Scrittura sacra (versioni)”, „teologia negativa”, „traduzioni patristiche in lingue orientali” sau „vescovo”. Voi aminti câteva dintre aceste noutăţi. De pildă, sub titlul „ateismo (accusa di)”, P.F. Beatrice descrie modul în care primii creştini, dar şi evreii, au răspuns acuzaţilor de „ateism” formulate de către apologeţii politeismului, de la originile creştinismului până în vremea unor Porfir, Iamblichus sau Iulian Apostatul, prin Filon, Iustin Martirul, Origen, Clement Alexandrinul sau Eusebiu al Cezareei. Acelaşi Beatrice se apleacă sub voce „autobiografia” asupra literaturii patristice de tip autobiografic, ilustrată de opere ale sfinţilor Grigorie din Nazianz şi Augustin. Ca un ultim exemplu, simbologia şi iconografia cununii martiriului este descrisă de A. Viciano la tema „corona”, prin referinţe la Noul Testament, Părinţii Apostolici, Tertulian, Ciprian, Eusebiu al Cezareei, Ioan Hrisostom sau Ieronim şi la reprezentări aparţinând bazilicilor din secolele IV-VI.

Impunător şi angajant în cel mai înalt grad, acest dicţionar nu trebuie să lipsească niciunui cercetător al perioadei. Pentru că preţul lucrării poate fi prohibitiv pentru majoritatea celor interesaţi, achiziţionarea sa de către bibliotecile noastre mari, cu toate lipsurile lor financiare, este de dorit. Între mai multe volume de interes limitat şi acest autentic edificiu al cunoaşterii, alegerea îmi pare uşoară.

D.M. – Convorbiri literare, dec. 2010

 

+ un volum cuprinzând indici, tabele cronologice, hărţi (apărut oct. 2010): link

 

Fitzmyer’s ACTS OF THE APOSTLES

The Acts of the Apostles (Anchor Bible Commentaries)

by Joseph A. Fitzmyer (Paperback – 4 Dec 2007

Fitzmyer’s is one of the best commentaries on Acts. It is learned and covers each and every aspect one could think of, and more. Scholarly, exegetical. It doesn’t converse much with patristic authors, e.g. Chrysostom; one might have expected a bit more of that from a Catholic scholar. The notes on verses don’t always read with ease, but are always rewarding. The Introduction is solid, the bibliography extensive and illuminating.

The work is comparable with Barrett’s Commentary; the latter is equally monumental, but is more technical and converses more with German scholarship (which can take its toll on the more casual reader). Equally technical is Pervo’s Acts in Hermeneia, which is critical of most things (some would say in the extreme).
Get Fitzmyer (and/or Barrett).

The paperback is a cheap option, but, at 800+ pages, will most likely have a short life. After a few weeks, mine was already showing signs of wear.

Origen, ‘Omilii’; A. Muraru, ‘Libertate şi liber arbitru la Origen’ (book review / recenzie)

A review of several titles by, and on, Origen that have been published in Romania.

// O recenzie a unor volume de şi despre Origen apărute recent în România.

Origen, Omilii, comentarii şi adnotări la Geneză [Homilies, Commentaries and Annotations on Genesis]; Omilii şi adnotări la Exod [Homilies and Annotations on Exodus]; Omilii şi adnotări la Levitic [Homilies and Annotations on Leviticus]. Bilingual editions. Translations into Romanian with introductions and notes by Adrian Muraru, “Tradiţia creştină Series”, no. 1-3, Editura Polirom, Iaşi 2006; ‘Libertate şi liber arbitru la Origen’ [Freedom and Free Will in Origen], by Adrian Muraru, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi 2006, in Adamantius: Journal of the Italian Research Group on “Origen and the Alexandrian Tradition” 15 (2009) 545-548.

– dacă te interesează, vezi şi alte publicaţii de-ale mele în folder