‘Religion and Politics in Post-Communist Romania’ [recenzie de Anca Şincan]

stanturcescuÎn recenzia pe care o recomand aici, cercetătoarea Anca Şincan arată, într-un mod adecvat, limitele acestei cărţi despre religie şi politică în România post-comunistă (de fapt despre BOR şi stat/societate). Aş adăuga de la mine două chestii care m-au frapat la lectură, probabil mai mult decât pe recenzentă: – cartea e scrisă adesea pe baza materialelor din arhivele online ale ziarelor (nu zic că se putea altfel, dar zic că volumul trebuia scris când se putea altfel); perspectiva activistă adoptată în tratarea capitolului despre predarea religiei în şcoli. Pe drept cuvânt, recenzenta conchide, cred, hâtru: „this book makes an interesting read for the Western audience” (sublinierea mea).

Review: Lavinia Stan/ Lucian Turcescu, Religion and Politics in Post Communist Romania, New York: Oxford University Press, 2007, 288S. in Schweizerische Zeitschrift für Religions- und Kulturgeschichte (SZRKG), 2008

link direct: http://ceu.academia.edu/documents/0035/1956/Sincan_StanTurcescuSZRKG2008.pdf

4 thoughts on “‘Religion and Politics in Post-Communist Romania’ [recenzie de Anca Şincan]

  1. Toate bune si frumoase, putem critica cat vrem, cu cv-uri umplute mai mult cu lucrari in lucru, decat de lucrari publicate. Insa cum se face ca in ce priveste religia si politica in Romania nu avem decat fie desfiintari ale rolului bisericii (gen Andreescu), fie apologii critic nemasticate scrise de diversi popi (gen Preda)? Intr-o buna traditie romaneasca, dam imediat in cei care se impun si, de bine de rau, pun tara asta pe harta. Suntem mult mai inceti si mai ingaduitori atunci cand trebuie sa facem noi ceva. Insa nici la 20 de ani dupa caderea comunismului, nu ne-am dezbarat de prostul obicei de a le tot da lectii altora, fara a le accepta in cazul nostru. Nu cu carti publicate la Polirom si recenzii in reviste occidentale obscure ne impunem – ci cu publicatii la edituri de prima mana (cum este Oxford). Pedantismul aratat de studentii doctoranzi – care au citit o carte si au semnat o recenzie – este intr-adevar trist.

    • Daca numele editurii ar garanta intr-atat calitatea publicatiei, recenziile ar trebui scrise doar ca sa ne intrebam cu nerabdare cand apare urmatoarea carte. Iara daca OUP ar mai fi ce-a fost odata, aceasta carte n-ar fi aparut in forma asta.
      Iar cu privire la critica fata de doctoranzi… cum ca au mai mai mult lucrari in lucru decat terminate si ca sunt pedanti (adica prea atenti?) – iertati-ma! Nu e oare firesc cand esti tanar? Era ciudat daca era altfel ! Vor ajunge si doctoranzii sa devina mai delasatori si sa fi adunat publicatii mai multe si proiecte din ce in ce mai putine. Asa e viata, dar lasati macar tineretii ascutisul pe care ti-l ofera cercetarea concentrata (intr-o vreme cand nu ai inca familie si nici multe alte obligatii). Daca nici acum nu esti doritor de lucru bine facut, atunci cand?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s