Papa şi studiul ştiinţific al Sfintelor Scripturi

un articol mai vechi, dar peste care am dat abia acum:

Pope accuses Bible scholars of denial of Christ’s divinity

http://www.thetablet.co.uk/article/12159

update:

Este, desigur, o continuare, în 2008, a reflecţiei Papei Benedict (Joseph Ratzinger), căci în 2007 publicase cartea „Iisus din Nazaret”, care e plină de consideraţii de metodă. O carte pe care doar am frunzarit-o (cred că am citit un capitol), dar care merită, cred, citită cu atenţie. Papa  e desigur, un teolog sistematic, iar nu un biblist, şi a scris, notabil, nu sub numele ori cu autoritatea de papă ci ca profesor Joseph Ratzinger . Unii ar zice, cu dreptate, că aceste chestii fac volumul şi mai interesant🙂

Mai mult decât atât, intervenţia papei la care se face referire în articolul de mai sus (din octombrie 2008) este clar o reacţie la critica distrugătoare a „dulăului” Gerd Lüdemann (nu folosesc termenul ca jignire, ci pentru că omul este un „caz” – vezi aici). Eu îl cunosc ca promotor al aşa numitei „Primitive Christianity”. Reacţia cu pricina este cartea sa din februarie 2008 intitulată Eyes That See Not: The Pope Looks at Jesus, Polebridge Press. Ideea de bază e radicală: ori vorbeşti de Iisus în manieră teologică, adică cu argumente inflenţate doctrinar, ori o faci istoric contextual, şi atunci renunţi cu totul la preconcepţii teologice (de genul: Iisus e Dumnezeu, Dumnezeu e Treime etc.)

Pentru că acestă carte are un Epilog reprezentând „Zece obiecţii la cartea despre Iisus a lui Ratzinger”, peste care am dat şi eu azi, m-am gândit să le rezum aici. Iată-le şi… have fun:

  1. Ratzinger zice că vrea să descopere pe Iisus-ul istoric din Evanghelii, dar de fapt nu face asta, ci abuzează de argumente dezvoltate pe baza elementelor de doctrină şi de reflecţii personale.
  2. Evanghelia după Ioan este frecvent citată, ori ea oferă foarte puţine elemente istorice. De fapt, nici o evanghelie nu oferă mult mai mult decât nimic [asta observasem şi eu, cu uimire, pe când frunzăream cartea, frecvenţa citării Evangheliei după Ioan]
  3. Cercetarea istorică biblică e dispreţuită. Ratzinger respinge fără argumente consensul academic privind ipotezele de genul Q şi crede că evangheliile sunt acceptabile din punct de vedere istoric. Sugerează că Ratzinger ar vrea să se revină la faza pre-critică a exegezei.
  4. Ratzinger nu e de acord cu cercetarea contemporană, fără să argumenteze pe baza unei cercetări serioase, ci doar pe baza acceptării prin credinţă. Cartea nu are integritate critică şi onestitate intelectuală.
  5. Folosind limbajul criticii istorică pentru a-şi întări înţelegerea fundamentată teologică, el abuzează, violenteză critica istorică. Iisus-ul său nu e galileanul din sec. I, ci un om pe care Ratzinger l-a imaginat teologic.
  6. Ratzinger arată nefericitul obicei al multor exegeţi din vechime de a evoca elemente din „VT” ca unele care anunţă pe Hristos (anacronism imposibil din punct de vedere ştiinţific, dar acceptat pentru o perspectivă doctrinară anume). Referirea la „VT” e iresponsabilă: ar trebui să spună Scripturile evreieşti, mai ales că astfel arată o lipsă de sensibilitate faţă de evreii de azi (o întoarcere la relaţiile iudeo-creştine de odinioară).
  7. Ca un evreu pios ce a fost, Iisus n-a zis niciodată şi cu siguranţă nu s-a crezut pe sine a fi divin ori una cu Divinitatea. A spune altfel sugerează un interes pentru îndoctrinare si nu pentru studiul istoric.
  8. Orice cercetare serioasă ar trebui să înceapă cu distingerea între zicerile şi faptele autentice ale lui Iisus de cele neautentice.
  9. A înţelege textele biblice cu presuspoziţia că ar fi inspirate nu poate fi un demers făcut de o minte aflată în căutarea adevărului obiectiv. Dacă foloseşti metoda istorico-critică, atunci foloseşte-o până la capăt.
  10. În lumea reală, când credinţa şi cunoaşterea întră în contradicţie, a doua trebuie să aibă prioritate. A critica metoda istorică pentru că ajunge uneori la rezultate contradictorii e greşit, ar trebui să o facă şi mai respectabilă, pentru că ea se auto-corectează permanent, spre deosebire de auto-mulţumirea existentă la cei care repetă speculaţiile greşite ale vremurilor apuse.

2 thoughts on “Papa şi studiul ştiinţific al Sfintelor Scripturi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s