6,6,6 şi mântuirea în diagonală (predică „suprarealistă”)

***
**
Despre 6,6,6 şi despre mântuirea în diagonală
(fragment de predică „suprarealistă”)
*
Încerc sa înfatisez dvs. descrierea unei sfinte paralele, o triada de sase. Si nu e vorba nicidecum de numarul apocaliptic al fiarei ci de cu totul altceva.
Îndraznesc o adresare. Cati dintre dvs. s-au întrebat de ce sarbatorim Botezul în data de 6 a lunii (ianuarie)? Si înca o întrebare, în acelasi sens: de ce a rânduit Biserica sa se sarbatoreasca Praznicul Schimbarii la fata a Domnului Iisus Hristos în data precisa de 6 a lunii august? Cunoaste oare Traditia data exacta a petrecerii evenimentelor acestora? Nicidecum.
nebunDar îmi cer îngaduinta sa ma întorc în timp si sa va înfatisez mai intai un alt sase : imemoriala zi a creatiei Omului. Caci lumea a fost creata în sase zile, dupa care Creatorul S-a odihnit în cea de-a saptea. Podoaba creatiei este Omul, faptura zilei celei de-a sasea. Iata deci ratiunea plasamentului: 6 – Creatie / 6 – Botez-Epifanie / 6 – pregustare a slavei dumnezeiesti. Cuvântul creaza; lumina cea neapropiata creaza lumina vietii; apar ape, apar munti, în sfârsit, si stapânul tuturor, omul, liber spre a-si fi, mai presus de toate, siesi stapân. Însa omul alege sa se „descurce singur”; departe de a vedea în sederea în poala Creatorului unica forma a libertatii, o cauta pe aceasta în închisoarea dinafara; se situeaza dincolo de Dumnezeu–Persoana. Risca viata/totul si pierde, cade, se înnegreste. Iata Omul!, acum cazut.
În corelatie cu cele spuse, sa vedem acum ce înseamna Aratarea lui Hristos prin Botezul Sau? Înseamna o noua zi a sasea, o noua creatie, o re-creatie. Unica posibilitate a ridicarii Omului la Dumnezeu era venirea lui Dumnezeu la Om, chip omenesc luând Îndumnezeitorul Omului. Creatia renaste: marile se tem, Iordanul îsi întoarce apele înapoi, muntii salta. Aratarea se face datorita bunatatii si iubirii de oameni, nu dupa dreptate, ci mai presus de dreptate. Prin Botezul Fiului lui Dumnezeu vine harul, ajutorul omului în ridicarea sa. Împlinirea Creatiei se începe cu Epifania.Dar ce voi spune despre al treilea sase ? Schimbarea la Fata este momentul altei aratari: Epifania-Marturie a celor ce vor veni. Fiul lui Dumnezeu da spre gustare ucenicilor putin din slava viitoare. Un antreu întaritor, am putea spune. Lumina vestita de Ioan Botezatorul îsi arata haina nematerialnica alcatuita din tesatura întunericului cel prea- luminos. Tatal îsi da iarasi, ca si la Botez, acordul pentru Fiul Sau: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, întru Care am binevoit” si adaoga „Pe Acesta sa-L ascultati” Se contureaza nevoia luptei omului pentru marea trecere spre vesnicie.
Iata astfel cei trei de SASE: nu 666 ci 6, 6, 6, creatia, re-creatia, pregustarea desavârsirii. Caci unirea cea adevarata se va face dupa venirea cea de-a doua a Dumnezeu- Omului, care va fi ziua vesniciei, ziua a opta (netimpul de dupa istorie).
nebun miscariCe va fi însa între ziua a sasea si cea de-a opta, între creatie si vesnicia redobândita? Sa o numim ziua a saptea poate nu ar fi bine, caci aminteste de ziua de odihna a Creatorului Dumnezeu, si tocmai ca nu e vorba nicidecum de odihna. Aratarea- Manifestare aduce sabia, si nu pacea. Venirea lui Dumnezeu la Om e paradoxul suprem: trebuie sa traim dupa acest paradox. Ziua a saptea e tocmai lupta lumii si viata fiecaruia dintre noi. Lupta lui Hristos e lupta noastra, caci câti în Hristos ne-am botezat, în Hristos ne-am si îmbracat. Daca nu murim si înviem cu Mesia-Paradoxul, degeaba ne numim crestini.
Tocmai imposibilul ni se cere. Sa nu-l evitam în viata noastra. Cine suntem noi, bunilor crestini? Stiu ca voi scandaliza cu alegoria dar îl am Învatator si Maestru pe Cel Care S-a facut Scandal omenirii prin moartea si învierea Sa. Suntem o adunare de nebuni, iubitilor: pentru care Iisus s-a rugat, pentru ca „nu sunt din lume”.
Ce e Biserica? Un ospiciu, desigur – al celor care s-au facut nebuni pentru a se face întelepti – şi unic refugiu pentru Fiul Omului sa-Si plece capul.
Suntem nebuni de bunavoie. Iata, ne rugam, nu-i asa? Vorbim nevazutului. Fie sa nu cedam niciodata logicii acestei lumi si sa ne încuiem cu cheile ratiunii în afara Bisericii- Azil. Suntem frumosii nebuni ai Domnului Dumnezeu, cei care cautăm matul mântuitor în diagonală.
Îl las pe marele orator crestin al secolului al III-lea, Tertulian, sa încheie: „Fiul lui Dumnezeu a fost crucificat; nu e ceva rusinos, tocmai pentru ca e de rusine. Si Fiul lui Dumnezeu a murit; merita sa fie crezut, tocmai pentru ca e de necrezut. Si fiind îngropat, el a înviat; nu e nici o îndoiala, pentru ca e imposibil.”
+++ Fragment din Predica la Botezul Domnului 2002 ţinută în biserica Trei Ierarhi din Iaşi.
Dragos Mirsanu

5 thoughts on “6,6,6 şi mântuirea în diagonală (predică „suprarealistă”)

  1. foarte interesant. in alta ordine de idei, am citit dezbateri diverse referitoare la controversatele versuri ale formatiei Pixies – „Monkey Gone to Heaven”, mai ales pe net. mie-mi place mult bucata asta. maestre, oare are sau nu legatura?

    there was a guy
    an under water guy who controlled the sea
    got killed by ten million pounds of sludge
    from new york and new jersey
    this monkey’s gone to heaven

    the creature in the sky
    got sucked in ahole
    now there’s a hole in the sky
    and the ground’s not cold
    and if the ground’s not cold
    everything is gonna burn
    we’ll all take turns
    i’ll get mine, too
    this monkey’s gone to heaven

    if man is 5 [3x]
    then the devil is 6 [5x]
    then god is 7 [3x]
    this monkey’s gone to heaven

  2. Multumesc pentru aprecieri. Cat priveste aceasta melodie, nu o cunosteam. Afara de sfarsit, imi pare evidenta descrierea situatiei de criza ecologica (poluarea marilor, stratul de ozon). Finalul e destul de criptic (numerologie), caci pe langa atrabuirea unei cifre, fiecare vers e repetat fie de 3, fie de 5 ori, deci nu la fel. Omul si Dumnezeu de 3, diavolul de 5. Paradoxal, tocmai atunci cand 6-le ar fi trebuit in mod normal repetat de 3 ori… In fine, nu stiu daca merita mers chiar pana la asa adancime, afara daca acesti Pixies n-or fi celebri cu mesaje de-astea. Passons, totusi.

  3. Frumoasa predica! Un lucru insa ai uitat sa mentionezi ca nu-ti apartine si de fapt este o completare la ceea ce a spus PreaFericitul Daniel-in vremea cand era Mitropolit la Iasi-la unul din cursurile de Dogmatica sin 1998 sau 1999, nu mai retin bine anul. Si eu folosesc in predica de la Botezul Domnului(6 ianuarie), cat si in cea de la Schimbarea la fata(6august) aceeasi idee, doar ca nu mi-o atribui, ci spun cui ii apartine.Sa dam Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu.
    In rest JOS PALARIA! Un singur lucru mai am spune doar-Intoarce-te la dragostea cea dintai!- dorinta de a traduce Sfintii Parinti in limba romana! Ca o erata- liceul absolvit se numeste Gr. Moisil-Iasi.

    • Multumesc pentru comentariu – insa e incorect a spune ca nu-mi apartine. Faptul ca porneste de la o idee primita de la PF Iasi la cursuri (ma indoiesc ca nu o preluase de undeva el insusi) nu poate fi negat. Insa ceea ce zicea el se referea in general la necunoasterea unor anumite date fixe cand s-ar fi petrecut un eveniment, cu referire stricta la Schimbarea la Fata: implica Adormirea Maicii Domnului, cele 9 cete ingeresti etc. (6+9=15). Eu am pornit de la acea idee – de ce a ales Biserica anumite zile pt. sarbatorire, desi nu stie cand s-au petrecut (odata cu mentiunea acestei dileme as fi putut, eventual, sa-l „citez” – si, facand mai mult decat o completare, am dezvoltat incluzand Epifania si Ziua a 6-a ca o comparatie hiperbolica. Nu este ceea ce zicea mitropolitul la ore…
      In predici se citeaza cu strictete doar in cazul in care se publica ori cand este ceva nedecis, o teologumena ceva. Nu cred ca aspectele discutate sunt mai mult decat o parabola, care a pornit de la o sugestie a profesorului, de aici nu am vazut necesitatea citarii. Cum nu voi cita pe parintele Staniloae cand voi vorbi despre iubirea inter-treimica in predica…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s