Călătorie audio prin muzica clasică 23: Boccherini, C. Stamitz, Salieri, Clementi

Luigi Boccherini

1743-1805 Luigi BOCCHERINI a fost un compozitor şi virtuoz violoncelist italian, născut la Lucca. A activat şi la Viena, dar mai ales la Madrid. A fost un violoncelist de primă clasă. Cvintetele sale aduc violoncelul în prim-plan (spre deosebire de compoziţiile lui Haydn, unde violoncelul acompaniază), ele fiind uneori considerate “concerte pentru violoncel”.

Boccherini este foarte cunoscut datorită unui menuet din Cvintetul de coarde în Mi, Op.13, Nr.5 şi pentru Concertul pentru violoncel în Si bemol major G482. Această ultimă lucrare a fost cunoscută în diferite versiuni alcătuite de violoncelistul german Friedrich Grützmacher. Astăzi, se revine din ce în ce mai mult la interpretarea versiunii originale. Muzica sa prezintă influenţe spaniole şi mediteraneene (e.g. cunoscuta ‘La musica notturna delle strade di Madrid’ din Cvintetul (Quintettino) pentru 2 viori, violă & 2 violoncene în do major, G324, Op. 30).

Propun aici 1) menuetul sus-pomenit; 2) Andante lento din Cvintetul cu contrabas op 39/1, G337 în Si bemol major; 3) prima parte, Allegro moderato, din concertul pentru violoncel sus-numit.

1745?-1801 Carl STAMITZ a fost fiul lui Johann Stamitz (pe care l-am pomenit într-un episod anterior): compozitor, violonist şi violist ceh-german. A activat la Paris, Haga şi Jena.  A scris peste 50 de simfonii şi tot atâtea concerte pentru diferite instrumente, ca şi operă sau muzică de cameră. Din Sinfonia concertante pentru vioară, violă şi orchestra, să ascultăm partea 1, Allegro:

1750-1825 Antonio SALIERI a fost compozitor şi dirijor veneţian, maestru al Capelei Imperiale din Viena, “rival” al lui Mozart şi îndrumător al lui Beethoven, Schubert şi Liszt, unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai timpului său. Deşi a compus şi muzică sacră sau de cameră, cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt, de departe, operele, printre care: Europa recunoscută, Danaidele, Falstaff.

Din opera sa La scuola de’ gelosi (1778) să ascultăm aria “Or ei con Ernestina…Ah sia già”. Apoi, două arii mai scurte: din opera La Finta scema (1775), aria ”Se lo dovessi vendere” şi din comedia La Grotta di Trofonio (1785), aria jucăuşă “La ra la”:

Clementi

1752-1832 Muzio CLEMENTI a fost un alt “rival” al lui Mozart, de data aceasta, mai ales pe planul virtuozului (pianistului). A fost, de asemenea, compozitor, editor muzical şi fabricant de piane. Ignorată până acum câteva decenii, muzica lui C., adică cele peste 110 sonate mari şi sonatine pentru pian, este încet, încet, redescoperită – un rol având şi interesul arătat de marele pianist Horowitz. Unii sunt deja de părere că aceste compoziţii trebuie să fi jucat un rol important în componistica pentru pian solo a lui Beethoven.   Exemplificăm aici prin 1) Sonata Op 13 nr 6, largo e sustenuto; 2) Sonata Op 24 nr 2 p. 1; 3) Sonata Op. 25 nr. 5, p. 1:

************************************************************

<<< 22: Schobert, M. Haydn, Luchesi *** 24: Mozart [concerte pian] >>>

Disclaimer: No copyright infringement was intended. The musical samples have a lower sound quality (<85 kbps) and are included for illustrative purposes only. However, should anyone feel diferently about any file, I will remove the link.