“Dearest Cecilia. Dearest Cecilia. Cecilia.”
Este probabil filmul cel mai urmărit în această perioadă a premiilor şi sunt convins că veţi dori şi voi să îl vedeţi. Am făcut-o şi eu, dar fără mare folos, ca să zic aşa. Nu e în nici un caz un film rău, să nu fiu înţeles greşit. Comparaţia firească cu “Pacientul englez” este însă în defavoarea filmului de faţă. Chiar “Un long dimanche de fiançailles” cred că e mai reuşit. Pe scurt, dacă cineva va voi să vadă amestecul camilpetrescian de dragoste, război şi reconciliere, să inceapă cu filmele acestea şi doar apoi să vadă şi “Atonement”, care, da, nu dezamăgeşte pe această linie. Ca realizare artistică l-am găsit sub “Pride and Prejudice” (2005) al aceluiaşi regizor. Poate că şi povestea lui Ian McEwan nu este chiar de nivelul celei scrise de Jane Austen. Dacă Keira Knightley este aceeaşi, foarte bună în ambele producţii (cu un rol sensibil mai mic în Atonement), rolul si interpretarea lui James McAvoy este mai sãrac decât cel al lui Matthew Macfadyen. Realizez cã emit o judecatã de gust. Speram la ceva mai mult, la ceva memorabil. Ori, nu e. Rămân din film cu o întrebare şugubaţă: oare ce va fi însemnând “clarity of passion”? Poate ştie cineva dintre voi…
“Atonement” [Rãscumpãrare]. Reg. Joe Wright, 2007. Cu James McAvoy, Keira Knightley.
Posted by me on februarie 27, 2008 at 11:47 pm
eu il ador pe james mcavoy…mi-a placut cum a jucat in toate filmele pe care le-am vazut pana acum, inclusiv Atonement, misterios si “suparat” ..mi-a placut mult